>Tineti-va bine si – va rugam – nu vomitati pe restul pasagerilor

>

Asta e motto-ul weekend-ului meu. Ups and downs. De la gheata la foc, de la plans la ras. Foame extrema. Mahmureala extrema.
Pereti portocalii, copii drogati, taxiuri (multe taxiuri). Nu simt acelasi lucru. Sa nu-mi dai drumul niciodata.
Umbre, contururi. Nu dau drumul. Nu pot.
Undeva, in mijlocul circului, mcDonald’s. De ce – chiar nu stiu. Dar nu-i loc de intrebari. Nu e loc de intors.
Ganduri ce se invartesc pana formeaza un surub care imi amesteca materia cenusie cu cea alba. Vertij. Muzica, muzica, muzica.
STOP! Song to say goodbye.