Imbecila decizie. Asta cu Sala Palatului. Am stat intepenita pe scaun pentru ca eram intr-o stare extrem de proasta. Eram furioasa pe mine ca nu pot sa ies din starea aia si mi-as fi dorit ca totul sa se fi petrecut intr-un alt cadru, care sa ma oblige sa imi ies din ale mele. 

In rest – de bine. Da, si eu m-am mirat ca sunt atatia oameni ok in Bucuresti. Multi cunoscuti, multe figuri stiute… Spectacolul a fost unul foarte ok, doar ca sala aia a castrat pe jumatate publicul. Public care s-a ridicat in cele din urma… spre final. Nu vorbim acum despre coloanele facute pe coridoare. Runbaby stie mai bine… Doar era undeva in stanga, agitandu-se si pentru mine :). 

Mi-a placut tipa din Argentina. Poate pentru ca ea a fost vocea din spectacol pentru “Until the the morning” – my personal fave.  Mi-a placut tinuta primei tipe, cu floarea-pampon-palarie in cap. Mi-a placut si basistul descult si high-looking. Si “fuck bush”. 

A fost ok. Primul bis a fost lung. 4 piese. In sfarsit lumea dansa (pana si eu imi miscasem curu’ si stateam sprijinita de scaun, in picioare). Al doilea bis – doar o piesa. Dar a existat. Lucru pe care nu l-am mai vazut de mult si pe care l-am apreciat.

Nu stiu ce o sa se aleaga de Koop si de Tricky. Mi se pare o blasfemie… Thievery Corporation sunt mai populari si e de inteles ca lumea a sarit peste scaune, plus si aerul comunist, in cele din urma. Nu stiu insa ce se va intampla cu … the 2 other shows. Mi-as lua bilet doar din masochism, ca sa vad ce si cum, doar ca in acelasi timp cu Tricky va fi si Gotan Project pe care i-am ratat deja de fiecare data… Si nu stiu inca ce voi alege. 

Imi pare rau ca n-am reusit sa “get in the mood”. Pacat. 

De aici, o poza cu trupa si vocalista de care va povesteam. 

LATER EDIT : Natalia Clavier se numeste ea. O gasiti pe Myspace, if interested.