>
Am mai intrebat asta? E, atunci mai intreb o data. Care-mi da o palma peste ceafa?

Am impresia ca mi s-au ars niste beculete, si ma gandesc ca poate daca le scutur un pic isi revin. Sunt o desdemona patetica, sunt o placinta, cineva mi-a sugerat un inceput de hepatita (doamne-fereste). Nu stiu nici macar daca sunt trista… sunt INGROZITOOOOOR de amortita, nu mai traiesc!! Sunt doar spectator – unul prost, care nici macar nu pricepe la ce se uita. Ma plang, dar nu stiu exact de ce ma plang. Zilele trec aiurea si eu le pierd. Mereu am tendinta sa le apuc de coada cand ajung undeva spre final, dar le las sa se tarasca si sa dispara, oricum n-am ce face cu cozile lor.

Mi s-a intamplat sa rup cozile unor zile de cateva ori. S-au zvarcolit de 2-3 ori si dupa aia au… murit. Mi-a parut un pic rau – cred ca si de o reptila mi-ar parea rau daca i-as rupe coada… Ce sa fac eu cu cozi moarte de reptile?! Eh – asa e si cu cozile zilelor.

Sunt ca un vulcan. Erup, fac urat, parjolesc in jur, distrug case, otravesc fantani, dupa care, pace nene. Liniste… atata cat sa-si mai faca niste fraieri casute undeva la poalele “muntelui astuia dragut si aburind”. Acuma sunt in starea de pauza.

Vreau sa fiu un munte normal. Se poate ? Hello? Ma aude cineva acolo? Mic, pajiste, verde, alea, o caprioara, o capra neagra… Lava asta ma enerveaza cumplit.