>Am din nou senzatia aia de om prost ca altfel nu are cum sa fie. Imi imbratisez un genunchi, stau si ma uit bleg inainte prin lentilele ochelarilor si meditez… Oare poate fi si alfel? Raspunsul apoteotic: nu. 🙂

Ati incercat vreodata sa va luptati cu somnul desi e destul de clar ca e cam cel mai bun lucru care vi se poate intampla la momentul respectiv? E – cam asta fac eu acum. Ma holbez cum cei doi sanitari din acvariu se bat pe un loc de pitit si ma lupt cu oboseala. Si firesc – ca orice om tampit – ma intreb cum au aparut cei doi amici in acvariu. Si imi amintesc – la fel de firesc – ziua in care au aparut, ziua aia care a facut parte din cele cateva in care am avut senzatia ca am si eu voie sa ma simt in regula. Deah- asa-s oamenii, isi aduc aminte numai porcarii…

Lasa-mi, toamna, pomii verzi, ca macar cu aia stiu care e treaba.