Am văzut prima oară Barcelona în august. A doua oară în februarie. A treia oara în iunie. Se cerea și un decembrie.

Am fentat înghețul. Se pare că am fentat și greva spontană a controlorilor de trafic aerian spanioli care au blocat în acest moment spațiul aerian de pe aici… Am avut multe peripeții – întârziere de vreo oră și un sfert, boarding pass rătăcit, aterizare cum nu vreau să mai trăiesc vreodată, apoi buletin rătăcit. După aia cocoțat în autobuzul de transfer în loc de cel de oraș, așa că hai să ne plimbăm între terminale, că n-o fi destul de târziu.  T1 e imens, așa că ne-a luat ceva timp să ne prindem cum se ajunge la Sosiri (e la alt etaj, iar Plecările erau capitonate cu oameni din cauza protestului spontan de care vă spuneam mai devreme). Abia două etaje mai jos am reușit să găsim autobuzul corect.

În cele din urmă am ajuns și la apartament. E de departe cel mai frumos pe care l-am închiriat până acum în Barcelona (e al treilea). Am făcut provizii de la Carrefour, am făcut și o plimbărică in Port Vell. Am despachetat, am mâncat exact ca la noi acasă (de fapt parcă ceva mai bine, e tare cozy apartamentul ăsta, și nu-i lipsește absolut nimic), dușuleț, iar acum tastez din pat, cu un ochi la televizor, unde e In The Mood For Love dublat în spaniolă (e fix una din fazele în care intră melodia aia super beton). Afară sunt foarte puține grade peste 0, motiv pentru care mă felicit încă o dată că am ales Barcelona pentru minivacanța asta. Nu vreau să știu cum e acum la Londra, Paris sau Amsterdam (alternativele luate în discuție). Evident, de pe Ramblas se aud chiuituri, deși e aproape 2 noaptea și e frig.

Abia aștept să vină mâine.

Noapte bună.