>

Azi noapte m-am trezit la 3.30. Am mancat un Kit Kat si m-am culcat la loc.

Si am inceput, nene, sa visez… Am visat ca eram la Pitesti, cu vara-mea si cu diversi alti prieteni. In afara de faptul ca ma ingrasasem la loc si eram foarte blonda, m-am mai dus si intr-un club unde am inceput sa ma fac praf. Si cum stateam eu in club si ma faceam praf, apar acolo directorul de creatie cu directoarea de client service. Nu mai stiu ce am discutat noi (va dati seama, visam si mai eram si beata in vis, era chiar culmea sa tin minte discutia), dar – tot in vis – la un moment-dat m-am dus acasa sa dorm.

De dimineata, ceasul a inceput sa sune – de-adevaratelea. Am o sonerie noua care spune pe triluri de pasarele: “Tutu, …Lulu…”… ca sa zbiere apoi: “DA-TE JOS DIN PAAAT!!!”. Si cum am auzit eu amenintarile telefonului, am inceput sa imi fac planul: “Booooon, ma dau jos din pat. Ma spal pe dinti, ma imbrac, ma duc la metrou… Wait… unde dracu e metroul?? Aoleu, sunt la Pitesti. Nu am metrou! CUM AJUNG LA METROOOOOOU? Doamne, cat de imbecila sunt, Doamne cat de idioata sunt… chiar nu puteam sa ma gandesc la asta din timp?!”.

Dupa ce m-am agitat in starea aia de semi-somn vreo 10 minute, am inceput sa realizez cum stau lucrurile. :”Staaaaai, ma, stai. Ca sunt chiar proasta. Pai sun si le explic ca sunt la Pitesti. Daca or sa creada ca inventez… Neaaah, cum naiba, nu m-am intalnit cu aia doi in club aseara?! Imposibil, or sa-si dea seama ca nu am cum sa ajung…”.

Si asa am tinut-o pana la 9 fara 10… Cand m-am trezit, m-am tarat pana la marginea patului, si am inceput sa gandesc. “Sunt la Bucuresti, e marti- nu vineri, n-am fost in nici un club, trebuie sa ma duc la birou, n-am bani de taxi, metroul e vizavi…cu ce ma imbrac… Doamne ce ma ustura ochii; off, iar am adormit machiata… cand naiba dau de mancare si la pesti…”. Cam asta.

Inca 2-3 dimineti ca astea si ma lasa dracului nervii de tot.