>
Incepe cu o furnicatura la incheietura mainii stangi… Ma duc sa spal vasele. Dupa care fac patul. Patul meu. Intind bine panza, cu indarjire as putea spune. Trag de timp cu fiecare lingurita pe care o duc la chiuveta. Numar componentele mochetei pe care le calc in picioare. Nu apari.

Stau, tacticos. Poate totusi imi lipseste ceva. Nu e prea tarziu… As spune chiar ca e devreme. Lumina intra pe geam, si eu ii zic: tampito, du-te la tine acasa. Eu astept… si asteptarea nu are farmec daca nu e pe intuneric

O tigara, si inca 3, si inca 10… yann tiersen… cine mai e si individul asta, sa ma lase cu acordurile lui vagi.

Dau cu cotul peste pachetul de tigari. Crezi ca m-am imbatat? Nu, mai, esti la tine acasa, cum ai putea sa te imbeti la tine acasa? Ce tampenie…

E tarziu? De ce aplauda oamenii astia? Ce? sunt inregistrati pe o banda? Mira-m-as. Mie imi par a facand parte din visul asta de absint. Nu, serios? Stii tu ce e absintul? Te hazardezi in afirmatii de genul asta? Stii ce, m-am saturat de oameni mici si de cuvinte mari. Du-te dracu’ si te culca. Si vezi-ti de visele tale.