Apoi niste martisoare… 🙂 care pot fi transformate in orice altceva:
Evoluam in studiul pisicilor. Fetelor, nu va grabiti, nici asta nu e functionala, i-am pus un ac de brosa si l-am pus prost, adica netinand cont de centrul ei de greutate. Adica nu sta, dar iata, studiile merg mai departe:
Siiii, surpriza seriiiii!!!! Doamnelor si domnilor, ea este …OAIA. E adevarat, am furat instructiuni de pe un site, mais… le voila! (este “le mouton”, nu?)
>Asadar avem mai intai prototipul pisicii pentru Miruna… Prototip adica e o biata pisicuta chinuita, dar am prins ideea si voi face alta. 😀 For ze moment, asta e, cu asta defilam…
>Da, da, gata dear, gata, fac leapsa. Shhht, taci cu mama, ca fac leapsa.
Cum zicea personagiul care mi-a transmis aceasta simpatica …datorie – trebuie sa enumar 6 situatii in care zambesc.
-aproape mereu (atunci cand nu zambesc, par foarte suparata, nu sunt tocmai buna la expresiile “de mijloc”) 🙂 – la filme care ma emotioneaza 🙂 -la catei si la pisici 🙂 (in special daca au cate o pata pe ochi :D) – la cer, atunci cand merg pe strada si ascult o melodie frumoasa si e senin 🙂 -first dates, atunci cand imi place persoana 🙂 -cand incerc sa invat ceva nou, incercand sa echilibrez faptul ca e clar ca sunt o catastrofa 🙂
De la Picatura, pic-pic-pic, sa mai vorbim despre noi … 😀
SUNT: ametita AŞ VREA: sa se intample ceva PĂSTREZ: pliculete de zahar si bilete la concerte MI-AŞ FI DORIT: sa reactionez altfel uneori NU ÎMI PLAC: promisiunile nerespectate MĂ TEM: de intuneric, uneori AUD: sunetul aparatului de aer conditionat ÎMI PARE RĂU: ca pierd prea mult timp NU SUNT: concisa DANSEZ: in the company of alcohol CÂNT: prin casa NICIODATĂ: nu renunt prea usor RAR: sunt multumita de mine PLÂNG: foarte usor NU SUNT ÎNTOTDEAUNA: suficient de egoista NU ÎMI PLACE DE MINE: cand cedez presiunilor SUNT CONFUZĂ:aproape in fiecare zi AR TREBUI: talk less, act more
>Acest post este un mesaj pentru cineva anume. Fata de restul imi cer scuze. E vorba despre o persoana care se crede dumnezeu atunci cand e vorba de barbatii din viata mea. Si nu e asa.
E iar interesant cine s-a simtit.
Nu era vorba despre tine. In niciunul dintre cazurile enumerate. Poate doar putin la inceput. Desi acolo era vorba doar despre mine. Stii ce, m-am cam saturat sa te tot simti de fiecare data cand public un exercitiu (care e mai mult fictiune, btw, ai fi vazut asta daca citeai eticheta).
Sper sa nu fie nevoie sa public inca din titlu ca NU este un articol despre tine. Am avut si alte lucruri de facut intre timp.
E ok acum? NO, IT WASN’T YOU, SUNT OAMENI SI MAI IMPORTANTI DE ATAT PE LUME.
Incerc sa-mi adun gandurile referitoare la vise. La momentele in care atunci cand eram mici ne doream sa fim doctori, avocati, gunoieri sau profesori. La momentele de mai tarziu cand spuneam ca … o sa facem ceva anume cu persoana noastra atunci cand vom fi suficient de mari. La clipele de si mai tarziu cand ne promiteam noua insine ca de maine lucrurile se vor schimba din propria vointa. Sau nu… mai bine de poimaine. Sau daca nu de poimaine, cu siguranta de… luna viitoare.
Sunt atatea lucruri pe care le putem face si pe care le lasam pentru mai tarziu. Le lasam plangand intr-un colt pana cand se fac mici-mici-mici de tot si nu mai au voce. Ragusesc. Ramane doar un chitait comic care se pierde de tot la un moment-dat. Le ratacim in visele altora, in oboseala zilelor de luni sau in incrancenarea de la metrou, pana cand nu mai inseamna nimic.
Dupa care scriem randuri nesemnificative si redundante care certifica atrofierea lor.
Brusc totul se comprima si se reduce la o seara in care intri in supermarket dupa o inghetata. Ca sa iti dai seama ca nu mai vrei inghetata. Si nici ciocolata. Reducere la absurd, un fular scos cu forta din geanta si aruncat neglijent in jurul gatului. Cativa pasi apasati catre iesire si dorinta ca momentele frumoase sa dureze mai mult. Nici macar o vorba despre vise, nicio intentie de a implini vreo dorinta. Doar respiratie, degete care se agata de fiecare jumatate de secunda si apoi trepte. Si somn.
Si nici macar nu mai suntem tristi din cauza asta.
Fotografia nu are nicio legatura directa cu ce am scris. E doar o poza pe care am facut-o unei prietene atunci cand nu stia ca ii vad gandurile. Mi s-a parut ca se potriveste gandurilor mele din seara asta.
