All posts by Andrada

>Despre Paris si Asus

>Aseara am incercat o sesiune de shopping. Am “incercat” pentru ca am fost salvata la timp de faptul ca mi-am uitat cardul la birou. Asadar, am spart doar cash-ul. :D.

Dupa aia, o ciocolata calda la starbucks si hai la film, cu Diana. La-citez din sms-ul de la ea – un film “cu un dansator bolnav care asteapta un transplant de inima si care o arde cam lame:D pe la el prin balcon. Cica parisul si parizienii vor dansa pentru el :))))”. In ciuda avertismentului, am ales acest film numit si anume “Paris”. Si a fost o alegere buna. Bonusul – in sala eram doar 6 oameni. Doua cupluri si noi doua. Niciun comentariu. Poate doar faptul ca ma busea rasu’ de fiecare data cand iesea bietul om pe balcon in film, ca imi dadeam seama ca “o arde cam lame”.

Un pic cam lung, pasaje insuficient exploatate (scena cu psihologul, lasata fara sfarsit) si altele complet in plus. Another “puzzle” movie despre Paris. DAR (acum, ca am terminat cu partile proaste) – filmul in sine – o surpriza foarte placuta. GREAT, GREAT soundtrack (de notat un nume – Loik Dury – genial + Kraked Unit – name of extended band sau ceva). Cateva faze FOARTE tari – vezi scena cu “hai sa ne sarutam”. “Acum?!”. “Da.”. “Nu pot”. “De ce?”. “Nu sunt epilata”. Juliete Binoche nice as always. Scena cu diva plimbandu-se printre halcile de carne din supermarket… Cateva personaje conturate foarte frumos, plus senzatia ca Bucuresti este inca Micul Paris. Ce spune tipul in final “ne plangem cu totii in fiecare zi, pentru ca asta ne place sa facem. Asta e Parisul” – sounds familiar? N-am mai vazut de muuuuult un film asa nice la MALL.

Alegere buna pentru o vineri seara. Comfy muvi. Loved the ending. De vazut.

Si pornind de la asta, ma intreb de ce merg eu asa des la cinema in ciuda faunei cocalarice si a tentatiei numite “nachos”? Pentru ca nu gasesc o nenorocita de mufa s-video cu 7 pini care sa-mi scoata placa video in tv. Si laptopul meu e cam micut. Asa mi-a venit ideea. Cum trebuia sa scriu articolul asta pentru concursul pc news ma gandesc sa caut pe eMag un laptop Asus cu o diagonala suficient de mare cat sa vezi filme fara chin pe el. Si l-am gasit pe dansul. . Ze mega leptop. Mai intai si mai intai sa zicem ca are diagonala display-ului de 17 inci, asta ca sa intelegeti de ce zic de el si nu de altul. 300 de giga pe hard (adica sa tot pui filme, si sa pui, si sa pui, si sa pui…), un standard de 2 giga de RAM si un maxim de 4 giga, UNITATE BLURAY (stiti, ca va ziceam de bluray zilele trecute, ca vorbeste targu’ de el; cred ca ati primit si link-ul ala in care zicea ca e o inventie romaneasca).

Procesorul e intel core 2. Altfel – il vedeti, el e. 17 WXGA+ ColorShine – Core 2 Duo T7500 – nVidia GF8600M 256/1024M TC – 2GB DDRII 667 – 300GB SATA – Blue Ray DVD – 802.11a/g/n WLAN – Video Camera 1.3M – Hybrid TV Tuner – GigabitLan – DVI – BlueTooth – ASUS Gaming Bag/ Ultra high resolution Mouse.

Si acum ascultati melodia asta si spuneti ca nu e foarte foarte tare. Wax Tailor – Seize the Day (clip cu scene din film):

Hold them close
Petals of a rose
Thorns as well
Friends and foes
Have no fear

Seize the day
I don’t mind whatever happens
I don’t care whatever happens

Let them burn
Things of cotton
Admire the fire
Things undone
There’s applause
There’ll be encores
You’re sincere
That’s what we’re
Have no fear

Seize the day
I don’t mind whatever happens
I don’t care whatever happens

>Hip, hip, ROISIN! 5 noiembrie, dar ce 5 noiembrie…

>Ascultati asta: !!!!

Roisin Murphy – Tell Everybody
Asculta mai multe audio Muzica »

Baaaaaa, pe bune ca a fo’ tare de tot. Adica imi placea mie gagica, si mi-a placut si la Bestfest, dar aseara a fost GE-NI-AL.

Cum sa zic… cam de vreo 100 de ori cat thievery?

Nici nu stiu ce sa zic, de fapt. Am stat cu gura cascata, am dansat, publicu’ nota 10 (din fericire la polivalenta nu-s scaune in “ring” si se mai vinde si bere…

Am asa multe sa zic ca mi-e greu sa sintetizez. A fost tare rau rau rau de tot.

Am gasit aici o cronica ce spune cam tot ce nu reusesc eu sa spun acum. Do read it.

S-a cerut bis cu tropaiala. Tremura tot Parcu’ Tineretului, desi lume nu era foarte multa. Era exact cat trebuie. Si a fost bis. Cu 4 piese.

La faza cu costumele si felul in care se schimba… nu cred ca mai am ce sa adaug. Foarte misto proiectiile. Coregrafia…

Ah, da, si am citit undeva ca intre “pretentiile de diva” s-a numarat romul de 9 ani. NOW THAT’S MY GIRL!!!

Uite niste fragmentele de aseara:

Hey, where’d you learn to fly
So you shoot your rocket up
Into the sky
Hey, I heard you set the pace
I never thought I’d see you back
In this old place

Are you here to stay
I never thought I’d see the day
Maybe in another lifetime
I’d see you walking away from me

Tell everybody you’re my baby
Tell everybody we’re not fading
Tell everybody no ifs or maybes, no, no, no
Tell everybody I’m your lady
Tell everybody it’s not changing
Tell everybody you’re still my baby, yeah, yeah, yeah

Hey, I heard you set the tone
The day you changed the world you were
Alone
I’m at your command
You only have to clap your hands
Baby I don’t understand
Why you’re leaving me

Hey, I only wanna make you smile
Well, maybe it’ll take a while
Maybe I’ll build a needing
If it pleases you

Tell everybody you’re my baby
Tell everybody we’re not fading
Tell everybody no ifs or maybes, no, no, no
Tell everybody I’m your lady
Tell everybody it’s not changing
Tell everybody you’re still my baby, yeah, yeah, yeah

I almost remember your face
But it’s fading, but it’s fading fast
Now that I remember the taste
It’s a memory with a life to last

>Roisin Murphy si tehnologia

>Am fo’ in seara asta la Roisin Murphy. Gratie Andreea, stie ea care Andreea. Mersi, madam, btw. Duduia Roizin mi-a depasit toate asteptarile (care erau mari, clar). Maine va dau mai multe detalii.

Ce voiam eu sa zic. Bai nene, daca ar fi sa asociez vreun laptop cu evenimentul din seara asta, ar fi asta . Lamborghini, frate. Galben. Culoarea pe care eu o asociez cu femeia Roisin (pe langa mov). Tipa mi se pare foarte tare. Adica e buna rau, se misca bine rau si in plus de asta CANTA. Bai, dar cum canta, ce voce are in ea…

Cam asa e si cu calculatoru’ asta. E bun de pica – adica e galben si arata intr-un mare fel, genul cu care ai da pe spate orice one-night-stand care iti pica prin casa, si in acelasi timp mai e si bun intern. Destept de pica. 15 inci, 160 pe hard, 8 celule, si 2 giga de RAM.

Maine vorbim mai in detaliu despre Roisin. Dar sa ne fie clar. Daca ar exista vreun computer care s-ar distra la concert asa cum m-am distrat eu in seara asta, ala ar fi Asusu’ Lamborghini. Clar.

Fara misto.

Ca d-aia scriu eu articole aici pentru concursul PC News.

>Cu soricelu-n sac

>
Despre soricei in saci am astazi 4 probleme de clarificat.

1. Care e treaba cu “matza-n sac”?. De unde vine vorba? Ma lamureste cineva? De ce nu cu… cainele-n sac?! Sau cu … gaina?!

2. Exista un banc pe care niste oameni din nu mai stiu ce tara au transformat-o in campanie de self-promo. Bancul e ala cu hamsterul si soricelul.
Soricelu’se intalneste cu hamsterul si ii zice :
– Bai nene, care e treaba? Eu ma tarasc prin canal, pun astia otrava, ma imbolnavesc de tot felul de chestii, sunt un renegat, iar tu te lafai cu burta aia mare, esti hranit cu morcovi, copiii se joaca cu tine, toata lumea te iubeste. NU ESTE CORECT! Si nici macar n-ai coada…
La care hamsterul zice, pe un ton cool:
-It’s all about branding, dude…

3. E etapa 13 de la concursul PC News, Asus strikes back, you know the shit. Pauza publicitara, motivul pentru care ma aberez despre soricei. Astazi in program – acest laptop. . Am zis sa aleg si eu un laptop mai… zdravan. Mai serios, asa. Asta pare ok, are 250 de giga pe hard (nu ca al meu, care are 70. La naiba, am 80 pe ipod…rusinos…). Blabla, 15,4 inci, 2,65 kile, 2 giga si ceva de RAM . Procesor Intel Core 2 Duo (uateva that mins, dar incepe bine). Suna mai … barbateste asa. Genul de laptop bazat, cu un viitor in viata, independent, sigur pe el. Laptopul-Tarzan. (am avut o discutie azi -noapte despre arhetipul Tarzan, am reminiscente).

Si legatura?! Legatura cu titlu’? Ho, ca vine-acu’. Daca intrati voi pe link-ul produsului, o sa vedeti o ultima specificatie tehnica:

Accesorii Incluse: ASUS BAG MOUSE

Cat de tare!!!!! Deci tocmai s-a dovedit ca poti fi prins si cu SOARECELE-N SAC. Nu doar cu MATZA !!!!! Q.E.D.

Cool.

Trecem la povestea no 4.

4. Acum 3 ani am avut un coleg de apartament de care n-am stiut, timp de vreo luna. Soricelul. Era aici. Prima oara cand mi-a dat semne era intr-o noapte, inainte de admiterea la master. M-am trezit in zgomote suspecte. Am bajbait dupa ochelari si – incearca sa identifici sursa zgomotului. La dracu, ca se auzea de peste tot. Scary shit. Cel mai nasol a fost cand am vazut ca se misca furtunu’ de la aspirator. Fratica. Am inghetat. Noapte de cosmar, ca n-am reusit sa ma prind ce e.

Mi-am scuipat in san. Un amic mi-a zis ca probabil am un colocatar rozator. Nu l-am crezut.

Dupa o luna, in alta seara. Dormeam linistita in pat (cum fac de obicei). Nicu – care era in vizita – dormea pe fotoliu. Ma trezesc in zgomote groaznice. Bajbai iar dupa ochelari (dorm cu teveul aprins, ca sa intelegeti ca n-am ochelari cu infrarosii, ci doar pentru miopie). Bai, dar ce zgomote. Cand – ce vad. MUSIU facea traforaj la usa de la camera. Adica era infipt in usa si rodea la ea, incercand sa iasa. Auzind ca ma misc in pat, panica. Se suia pe tocul usii, cadea, se suia iar.

Ala a fost momentul in care am inteles ca sunt nevricoasa si in legatura cu rozatoarele. Am inceput sa urlu’ la ala – “Nicule, Nicule!!! E un soarec in camera!!!”. Ala – bezmetic, se trezeste – unde?? Ii zic “- bai, a fugit langa sifonier”. Asta, dupa 2-3 momente de indoiala zice – “SE UITA LA MINE!!!!”.

Pe scurt, doi adulti in picioare sarind din pat in fotoliu din cauza unui rozator mic de 5 cm, cu coada.

In cele din urma ne-am prins ca vrea sa iasa din camera. Am lasat usa deschisa, a tulit-o, am inchis usa. Problema rezolvata pe moment.

Ajung seara acasa, cu capcane, otrava, tot arsenalul. Facusem o vizita la Cora. Aveam un plan.

In bucatarie, musiu daduse party. Cacatzei de soarec peste tot, in plus, painea de pe masa avea un tunel. Deci forase in ea de la cap la coada un tunel cam cat el de mare. Acum zacea pe undeva pitit si ghiftuit, pregatit sa mai reziste in bezna cateva luni. Am plantat capcanele – una in baie, cealala in bucatarie, si am plecat sa ma imbat si apoi sa dorm la Luciana (era vineri, na).

Sambata la pranz m-am intors acasa. Ala era in capcana, mort. Nu i-am vazut mutra, capcana era de asa natura ca ii prindea capu’, asa ca nu ma urmaresc ochisori nevinovati de soricei in noptile cu insomnie. Mi-a parut un pic rau de el asa, dar … sa fie sanatos. Ma rog, acolo in universul paralel al soriceilor omorati violent. Pai, prietene! Ce-ai cautat in casa nebunei?