Category Archives: divagand

>Pinguinul si Vitamina C

>
De cand ma stiu, Vitamina C era acel allmighty luptator cu gripa, mai ales luata preventiv. Aflu acum la o scurta cautare pe google, ca nu e asa, s-a dovedit in urma studiilor unui “grup de cercetatori australieni si finlandezi”. WTF?! Finlandezi si australieni? As putea face un banc pe tema asta – Q: Ce au in comun cercetatorii australieni si cei finlandezi? A: Vitamina C. What? Not funny? Da, stiu. WTF?! Bai, finlandezilor, lasati-ma sa inot aici in efectul placebo, vreau sa cred ca portocalele si pastilele efervescente sunt arma secreta, solutia de prevenire, scutul, platosa, asul din maneca! Totusi, raman nelamurita. De ce finlandezi + austalieni = LOVE?!

>It’s all over now, baby blue

>And so it is… just like you said it would be…

Seara la salonul levantin. Povesti despre cannabis si alte halucinatii la mucul de lumanare rosie. Sfesnicul-gantera si copiii de alaturi care jucau carti si sarbatoreau ziua cuiva, povesti despre anii care au fost si cei care vor fi.

Un Irish Pub asa cum il stiam – ca-n gara. Lume la fel de pestrita ca in zona de plecari-sosiri, mult fum… alte povesti.

Multa muzica. O incercare de ascultare a melodiei care imi aduce aminte de lucruri frumoase, pe care vreau sa le cred adevarate – “internet explorer has encountered an error”. Pana si cel mai prost browser in viata simte ca e ceva in neregula cu impulsul asta.

It’s all over now, baby blue…

>Inca un vis ciudat

>In fiecare noapte visez rau de tot. Mintea mea e dubioasa. Stiu ca nu-s singura care viseaza, dar fac parte din categoria aia care “traieste” cel putin un film pe noapte. Soundtrack, culori, efecte, suspans…tot.

De-aseara tot ce-mi amintesc e ca incercam sa fac un Black Russian (desi imi place White Russian) si n-aveam alcoolul corect, dar eu totusi incercam. Dupa care, pentru ca iesise o porcarie scarboasa, am tot incercat sa o transform intr-un White Russian cu ajutorul unui tub de frisca (ceea ce ar fi fost si mai scarbos, dar in momentul oniric respectiv parea logic). N-am reusit (EVIDEEENT). Frustrant.

De maine dimineata ma apuc sa le notez.

Ah – si din seria “imaginatia mea fuge pe sinele de metrou” ma gandeam cum ar fi sa stai asa, pe scaun la metrou, picior peste picior si sa vina un aurolac sa-ti traga cizma din piciorul “din aer” si sa fuga cu ea.

Ce te-ai face?

Ce m-as face?

Da, stiu.

>Prima zi de lucru

>…impropriu spus. Nu ne-am oprit aproape deloc din lucru 🙂 Criza, criza, dar sa stim si noi !! 😛


Si pornim din nou la drum. E un pic frigut, dar sunt trezita devreme cu noul ceas-bomba de la Ikea – d-ala de trezeste tot blocul. Pornim Blip.Fm -ul si ascultam ultima obsesie a Clarei. 

Ceea ce va urez si dumneavoastra. 

>Vreau un antidot (din seria "un raspuns pentru fiecare")

>Pentru orele urate. Macar pentru minute… Stii, cand din senin ti se nazare in suflet o gheruta mica, ca a unui pui de pisica, doar ca e o gheruta de tristete. Si vrei sa o alungi, stii ca viata e de fapt frumoasa, ca exista inca ceaiuri aromate si lumina care intra frumos prin anumite perdele, dar ea, gheruta, te zgarie continuu pana ustura.

La un moment-dat senzatia dispare la fel cum a aparut.

Dar as vrea sa nu mai apara. Se poate? Cum?

>Despre vise, intr-o seara oarecare de Craciun

>

Criza. Pe fondul crizei, trebuie sa livram pe timp de vacanta idei pentru un client. Poate suna ingrozitor, dar inca nu v-am spus tema si nici conjunctura. Tema este TIMPUL PE CARE IL PETRECEM VISAND, iar conjunctura este data de prezenta mea la Pitesti, parte a circuitului mancat-dormit-mancat-dormit-vizita la rude-mancat-dormit-mancat-dormit, asa ca o gimnastica de neuroni nu-mi prinde rau la ceas de seara.

Si tot sondand eu teritoriul asta al viselor, al dorintelor, al pasiunilor de moment, al pasiunilor dezvoltate in timp, am facut si o mica lista de New Year Resolutions. Nu prea cred in treaba asta cu de maine ma apuc de biologie marina, dar trebuie sa recunosc ca tema de gandire m-a condus incet-incet pe teritoriul asta, pana am realizat ca am o ditamai lista. Ea (cel putin in varianta restransa) suna cam asa :

– la anu’ vreau sa invat sa merg pe bicicleta

-vreau sa invat sa schiez

-vreau sa merg la patinoar

-vreau sa-mi platesc toate impozitele

-vreau sa-mi iau carnetul (poate si masina)

-vreau sa duc operatiunea “canapeaua” la bun sfarsit

-vreau sa ma reapuc de dansat (salsa sau altceva)

-vreau sa vad care e treaba cu psihologii

-vreau sa ma respect mai mult

– vreau sa scriu mai mult

-vreau sa nu mai pierd vremea

-vreau sa citesc mai mult

-vreau sa spun “nu” mai des (atunci cand e cazul)

-vreau sa spun “da” mai des (atunci cand e cazul)

-vreau sa cheltuiesc mai putin si mai “cu cap”

-vreau sa merg pentru cateva zile singura intr-un loc pe care o sa-l aleg oarecum spontan

-vreau sa invat mai multe despre “cu ce se mananca fotografia”

-vreau sa-mi asum mai mult mizantropia atunci cand isi arata coltii (asta e, o am, si atunci cand se manifesta e a mea)

-vreau sa-mi fac niste analize care sa-mi inlature sau sa-mi confirme o parte din manifestarile paranoide conform carora o sa mor tanara din motive medicale

-vreau sa ajung in toate locurile in care imi doresc sa ajung si apoi nu mai ajung pentru ca ma tarasc acasa si ma culc

-vreau sa reusesc sa ma trezesc mai devreme

-vreau sa dorm cand mi-e somn, in loc de a astepta un miracol de la 2 noaptea care nu se intampla niciodata;

Mai are cineva ceva de adaugat? 🙂

>Vis

>Mi-am amintit brusc un fragment din visul de aseara. Eram cu colegii undeva, intr-o cabana care parea la munte. Dar era pe malul marii si era langa Berlin. M? Tare, nu?

Exact inainte sa plecam, am iesit sa vad marea. Dar apa crescuse foarte mult, si ajungea pana la temelia cabanei, iar valurile erau foarte mari. Si era iarna. La un moment-dat a venit un val peste mine si am realizat ca apa e foarte calda, desi ma asteptam sa fie inghetata. Asa ca m-am mai aruncat in vreo 3-4 valuri in timp ce niste oameni se uitau foarte ciudat la mine.

Mda. 🙂