>
Pentru adevarata vedeta, accesati 0.57, 1.21 si 4.25. Vreo 5 secunde de completa glorie.
Ce??
>
Pentru adevarata vedeta, accesati 0.57, 1.21 si 4.25. Vreo 5 secunde de completa glorie.
Ce??
>From chicken, babe, guy and emo guy. 🙂
>La sfarsitul de an. La asta ma refer. Nu vreau sa mai fac niciun plan. Nu vreau sa mai am asteptari. Sunt foarte linistita. Stau si vegetez. Sunt o frunza ranjind in bataia vantului. Sunt un pui de pisica tarcat care sta in mijlocului drumului asteptand sa vada ce se intampla.
Later edit: inainte de a-mi lua cadou… beware of the dog house…
>Cum sa faci un cartof sa explodeze (instructiuni complete):
1. Se spala niste cartofi
2. Se da drumul la cuptor
3. Se pun cartofii in cuptor, cu tot cu coaja.
4. Se pune o masina de rufe la spalat, se aduna niste haine de donat, se vorbeste putin pe messenger, dupa care se merge catre bucatarie in scopul verificarii stadiului cartofilor
5. Se deschide usa cuptorului.
6. Se ia o furculita, si se apropie cu grija de unul dintre cartofi (cel mai la indemana). Se atinge usooor cartoful.
7. Veti auzi imediat un zgomot care se poate ilustra prin “BUM”. Mici bucatele de cartof fierbinte vor sari pe dumneavoastra, in par, pe bluza si sosete. Cuptorul va fi acoperit de mici mici bucatele de cartof.
8. Opriti focul pentru a evita carbonizarea bucatelelor raspandite peste tot in cuptorul dumneavoastra, aratand de parca un catel a vomitat taman acolo.
9. In stare de soc se merge dupa camera foto si se imortalizeaza scena, precum si bucatica ce a sarit cel mai departe.
De asemenea, trebuie sa mentionez ca experimentul functioneaza mai bine in zilele in care femeia care face curat tocmai a fost in vizita.
Va urez pofta buna!
>LATER EDIT – originalul AICI.
Am primit de la cineva urmatoarea scrisorica. Poate ati primit-o si voi. Daca da, stiti despre ce vorbesc. Daca nu… cititi, ca merita.
Dragii mei, sa va spun o poveste? Pai, hai va spun.
Ieri navigam pe Internet si am prins acolo un link de hi5. Asa, ca pentru voi, urasc hi5-ul. Dar am intrat. Pe pagina unui tânar de aproximativ 18 ani, de profesie dansator modern. Si de succes. Spun asta având în vedere zecile de mesaje de la tinere ce-l doreau. Sub o forma sau alta.
Problema mea a fost ca nu am prea înteles ce încercau sa-i comunice fetele. Gen: abea ast sa vi aici sa stam la brf k na, ti minte chef k maj’ meu.
Sau: te poooooop lov u abea astept sa ne vdm: x: x:x
Sau: plshe… hi5 tau ast comm d la u plz.
Priveam tatonarile respective cu ochii unui retardat. Lumea se duce p**ii de suflet, ma gândeam. Dispar cuvintele. Dispare comunicarea. Dispar imaginile pe care le pot picta cuvintele, frazele. Dispar întelesurile. Astfel de limbaj, presupune sfârsitul literaturii, al poeziei. Ce fel de poezie ai putea scrie cu “uof uof atât de nfs sometimes buah?!” Stiu, sunt un batrân decrepit basinos ce sta usa în usa cu o prostata defecta, dar dragii mei tineri utilizatori de ksh##33usk, o luati razna! Stiu ca traiti în viteza, stiu ca aveti alte prioritati, stiu ca toalele de firma au luat locul cartilor bune si versurile retardate ale unor melodii searbede au luat locul poeziei, dar voi frânati evolutia si începeti sa involuati!
În curând, veti comunica din nou prin batai de toba si sunete nearticulate. Si, mai grav, omorâti povestile. Sau veti ajunge sa povestiti la fel de cursiv ca Tarzan cu Jane, în
momentul întâlnirii lor. Sper ca stiti cine-i Tarzan.
Pentru voi, am decis sa readaptez minunata poveste a minunatului Creanga (a murit saracu’ fara sa vada Bamboo-ul). Poate asa o veti citi. Si veti realiza spre ce va îndreptati, cum vorbiti, ce doriti si în ce credeti.
Povestea e adresata doar cocalarilor si pitipoancelor. NU MA ADRESEZ TUTUROR TINERILOR. Exista multi tineri de aur, care cred în ceea ce cred si eu si cei dinaintea mea. În valoare. Cei ce-mi citesc blogul intra în aceasta categorie si le multumesc ca sunt aici. Datorita lor, ma simt si eu mai tânar. Un pic. Si acum povestea.
Kpra coo 3 yezi
Era o data o kpra superhaladita ce avea ksa in Pipera. Si 3 yezi. Mari bulangii. 1 mai fraer ca altu. Doolcik de kpra le zice intr o buna zi yezilor:
-Dragii mey, eu merg la mall sa iau ceva tzoale, ca sa lansat colectia de toamna-iarna. Incuiati usha si activati sistemul de alarma, sa nu vina loopul la voi. kand ma intorc, va kant la usha:
“3 yezi bulangii, fug akum la D&G,
Si va aduce mama voo, okelari cu rama noua
Ktarama de metal, cat zabala de la cal,
Si 3 blooze cu sclipici, si adidasi cu “arici”
Un mobil de la Vertù , k sa tzi moara dooshmanu'”
– Ati bagat la mansarda, mici fraeri coklitzi ce sintetzi?
– Da, mamook. tu doote la mall, avem noi grija! Hai, p@@@@, te poooop, kisses :x:x:X
Si kpra pleaca. Loopool era insa dupe zid. Smekerul, kre era numa figuri plin cluburi, moorea de superfoame. Si le puse gand nashpa celor 3 yezi. Si-a dres vocea si a inceput sa kante la usha:- 3 yezi bulangii, ma imbrak la D&G….Yedool mare, bocna de fraer, a sarit sa deskida usha. Lui ii ajunsese ca cineva zicea “D&G” la usha. Restul nu mai konta. Ceilalti doi i-au zis insa:- Koaie, U nu auzi k vocea de la usha e groasa??? Nup deskide, frate!!!!!! Mama are voce doolcik.
Nervos, loopul a mers la tunning sa-si dea mai incet bashii la voce. Si s-a intors. Si a inceput din nou sa kante.
Fraerul mare iar a sarit ff hotarat sa deschida usha. Probabil de pliktys3alaaaaaa. Ceilati 2, si-au dat seama orikat de fraeri ar fi fost, k ala mare traieste in loomea lui. Shi s-au askuns. Unul in semineu, celalat sub patul kprei, batut in kristale Swarovsky.
Ala mare a deskis usha, loopool nu a stat pe ganduri si l-a mankt. Apoi s-a pus pe pat. Sa-si faca digestia. Dar de la un flok de blana ce i-a intrat in nas, l-a luat stranutul. Yedool mijlociu, askuns sub pat, i-a zis:- Hey, buah, snoof snoof, ai grije d tne!Loopool l-a extras binishor de sub knapea shi l-a mankt shi p el. Apoi le-a looat kptatzanile shi le-a pus in geam. Sa o fraereasca pe kpra. Shi a plekt.
Vine kpra de la mall. Incepe sa knte, ala mic ii deskide. Se uita kpra in living si zice:
-Mah, ce kkt e jegu asta P jos!
Yedu ii toarna ce s-a intamplat. Kpra se enerveaza maxim, ii cad dekt kateva lakrimi shi spune: – Ii iau glanda la bulangiu!
Il soona pe mobil shi asta nu raspunde. Atunci ii baga un SMS: ” Loopoole, U shti k t ioob3sk ff mooooolt, hai sa bem ceva, vreau sa traiesk klipa cu tn! Mercic! P.S. :x:x:X Kpra Skoompik.”
Loopool citeshte shi zice:
-Sup3rCooool!
Jegosool vroia de moolt sa o fak pe kpra, ashea ca nu a mai stat pe gandoori.Shi a fugit la vila ei din Pipera.
Kpra i-a deskis usha, l-a invitat sa stea pe knapeaua cu Swarovsky shi a dat drumul l-a super skoola audio din living. Loopool a inceput sa askoolte, apoi sa urle, sa-i dea sangele p nas shi a murit in kinuri. De ce?
Capra, dragii mei, îi pusese un cd cu versiunea originala a povestii lui Ion Creanga. Care suna cam asa:”… Ticalosul si mangositul! Ei las’ ca l-oiu învata ieu minte. Înca se rânjea ma mine câtodata si-mi facea cu maseaua. Apoi doar eu nu-s de-acelea de care crede el. N-am saritpeste garduri niciodata. Ei taci, cumatre, ca te-oiu dobzala eu! Cu mine ti-ai pus boii în plug? Apoi tine minte, ca ai sa-i scoti fara coarne!”
Mult peste puterea de concentrare a hapsânului lup. Creierul lui nu a facut fata avalansei ce se revarsa neîndurator din boxe. Si a crapat.
Da, stimabililor. Asa sunau povestile odata ca niciodata. Cam cum e fragmentul ce l-a ucis pe lup. Iar pentru viitor, au nesansa de a fi scrise cam ca începutul povestii mele.
Asta în cazul în care povestile mai au un viitor.
>Aflu ca o cheama Alexandra Avram si e/a fost modela + animatoare intr-un club de noapte + plimbareata pe la marea jena publica numita “Nora pentru ma-ta”. Si e amanta patronului postului tv la care “presteaza”. Adica iubitul Ioanei Basescu. Adica Giovanni Francesco Adica eu, aparatoarea ferventa a concluziilor trase cu cap, dupa o intreaga discutie pe messenger despre cat de… usuratica este sau nu femeia din film (eu sustinand ca pana una-alta din film se vede clar doar ca-i proasta) trebuie sa recunosc ca duduia are si alte calitati.
Adica eu, acest Can-Can al blogocubului care este, ii zic lui Adi Despot – D-AIA A ANGAJAT-O, MAH! IN P..A MEA. SI D-AIA NICI N-O S-O DEA AFARA.
NTZ.
hehe.
>Nu poci ca sa va zic de la cine e. Persoana importanta. Dialogul nu cred ca era pentru public, but Adrian Despot so rulz aici incat trebe sa va arat si voua. Acuma… ata ete, cum ar zice un clasic in viata.
Hai uitati-va ca merita efortul. Parol! 🙂
Si cu ocazia asta aflu si ce-a mai facut baiatul ala de la Megastar, ca tot ma intrebam…
> La domnul Controlor am intrat in discutia asta cu VW. Bai, I don’t love VW. Sorry to tell ya. Cel putin, nu pe Polo. Am o imagine proasta despre Polo, si reclama asta n-o sa mi-o schimbe.
Cat despre reclama, yeeeees, I loooove it. Dar ramane un filmulet extrem de amuzant. I shall NOT buy a VW. Si nici nu-mi apropie brandul prea tare. In niciun caz nu mi-l face lovemark. Ca mesaj, e corecta- merge pe strategia Polo – si anume “safety”. Dar repet ce am comentat pe blogul tau – mi se pare ca reclama depaseste produsul.
Ca brand, coerenta si tot ce vrei tu raman la Honda.
But what a sweet TVC affair:
>Luati de radeti cu pofta.