>
Category Archives: funny shit
>Hai, ca a fost buna
>Am primit astazi un e-mail, de la o domnisoara suparata.
salut.o sa te intreb ceva despre xxxx cu care vorbesti,adica xxxxxx.tu stii ca xxxx cu care vorbesti are iubita de patru ani? ti-a zis asta?. multumesc ca ai citit mailul.
N-o sa dau aici nume, ca n-are rost. A fost amuzant. Sa va explic – xxxx cu care vorbesc eu este un pusti cu vreo 4-5 ani mai mic decat mine, care sta in Cluj. Prin iunie mi-a lasat un comentariu in care ma ruga frumos sa ii trimit pe mail o fotografie cu un poster Kafka, din Praga. I-am trimis-o, am mai schimbat cateva vorbe si apoi am vorbit putin pe messenger.
Mi-a povestit despre prietena lui, printre altele.
Anyways, partea amuzanta e alta. Ca imi dau seama cum e sa ai doar a side of the story. Si de cate ori mi-am facut eu filme prinzand din zbor franturi de informatie…
Chiar a fost amuzant pentru mine. E-mailul.
Later edit: apparently, nu era prietena, ci un prieten comun, care le vrea binele. Touching… NOT. :)) Mi se pare chiar si mai stupid… 😀
>La ce o sa se ajunga in curand… :)
>De la Dragos.
>Pacatosi din lumea intreaga, uniti-va!
>A fost mult prea tare. Trebuie sa povestesc, ca altfel o iau razna. De ras, nu de alta!
Azi, in semidepresie, am decis sa ies in oras. Am fost la un concert, apoi cu ceva amici intr-un … loc. De unde, doamnelor si domnilor, am subtilizat o scrumiera. RECUNOSC!!AM FURAT!! Pe principiu “na, ca pot” si “na, ca am tupeu”, am subtilizat-o. Am izolat-o, am acoperit-o si apoi am bagat-o in geanta. Faza cea mai tare e ca nu era pentru mine, ci pentru una dintre insotitoare. Bon. De acolo, contrar asteptarilor mele depresive, am plecat in Expirat. Unde am mai consumat ce am mai consumat, dupa care… pe la 6 si un sfert… hai sa plecam. Eu si insotitoarea cu scrumiera, care imi mai e si vecina.
Mai intai ne-am deplasat pana la Petromul cel de langa Expirat, am luat niste mancare toxica si apa. Dupa care eu am sunat la taxi. Am stat pe o bordura balotand chipsuri pana a venit taxi-ul.
Dupa ce ne-am suit, eu am scos grandomania de scrumiera pe care o carasem eroic pana atunci si am inmanat-o insotitoarei. Ea tinea scrumiera in brate. Taxiul mergea. Si mergea. Pana ne-am prins ca nenea asculta un post religios. Si era, taica, un preot furios la radio, care tinea o prelegere “Pacatosule! A venit vremea sa te caiesti! In curand vom fi cu totii in locuri cu verdeata si atunci veti sti cuvantul Domnului! Pacatosule! A venit clipa!”. etc etc etc. Am dat intr-o criza de ras de genul … celor din liceu. De la meditatiile de economie cand imi imaginam ca sprancenele impreunate ale profului creeaza un corn ca de rinocer. E greu de imaginat… Radeam cu lacrimi, mai bagam un chips, o auzeam pe insotitoare cum pufneste langa mine si nu stiam ce sa fac.
Eram la semafor la opera si radeam cu lacrimi, in tacere. Ma uitam pe geam, incercand sa ma gandesc la copiii din Somalia si la incalzirea globala si – degeaba. Radeam rau de tot. Ma uit la masina din dreapta – un taxi. O domnisoara dormea in dreapta, cu capul sprijinit de geam, baluta la gura, totul regulamentar. Eu radeam de ma cutremuram. Taximetristul din masina de alaturi se uita furios la mine. Si popa tot vorbea in boxe si eu tot nu stiam unde sa ma mai bag sa pot sa rad in voie. Lacrimi, spasme, chitaituri, tot tacamul.
In fine.
Trebuia sa povestesc.
Dar ar fi trebuit sa fiti acolo…
Inspre final, am dat-o pe cantecele religioase. Ne-am mai calmat, dar tot radeam.
Doamne, ce am ras. Ca niste pacatoase ce suntem. Cu scrumiera cu tot.
>Faimoasa reclama Tide.
>Bine, bine, o stiti cu totii. Da’ mie imi place, na.
>Surdu’ n-aude, da’ le potriveste
>Ceva amuzant. Multumesc, domnule – stii tu care esti. 🙂
>Dac-am intrat in hora, trebe sa si joc…
>… este vorba de concursul care va face toata blogosfera sa scrie advertoriale. Fiecare cum poate, pe principiul no PR is bad PR.
Cum eu fac advertoriale on a regular basis, what’s another day… sau what’s another product placement?
Daca tot am de ales, astazi vom vorbi despre Megastar. Trebuie sa recunosc ca dintre toate emisiunile care produc staruri la microunde sau storc lacrimi nemeritate gospodinelor din intreaga Romanie, asta mi-a placut cel mai mult. De ce? Pentru ca desi uneori n-as vrea sa recunosc, am sange romanesc calitatea I. Imi place sa vad cum se face misto de concurenti, imi place sa vad hoarde de pitipoance facandu-se de ras live si macar nu vad copii bolnavi si caini cu trei picioare expusi in vitrina pentru stoarcerea de sms-uri. Desi in mare mecanismul e acelasi – adica ala de pe vremea gladiatorilor. Toata lumea degetele mari in sus sau in jos. Circ si paine. Doar ca circul asta e pe bani.
In ultimul sezon am si votat. L-am votat pe baiatul ala care a castigat. Andrei, ar trebui sa-mi multumesti!! (asa il chema?). EU am decis ca tu vei fi megastar.
>Reclama bate filmul
>La Cash. Dragut. Nici prea-prea, nici foarte-foarte. dar ok. Relaxant.
Daaar, la inceputul filmului am vazut reclama asta. FOARTE TARE!!!: :))
>Domnu’ Nicu si domnisoara Andromeda
>Domnu’ Nicu este barbatul care locuieste singur in garsoniera de deasupra mea. Are in jur de 50 de ani si sunt absolut convinsa ca este gay. Este funny. Nu cunosc nicio o persoana gay de varsta asta in afara de el.
Domnisoara Andromeda sunt eu. Sau asa crede el ca ma cheama. Am incetat sa incerc sa-l conving ca nu e asa.
Cand m-am mutat, domnu’ Nicu a fost primul care a rasarit pe scara in timp ce imi mutam lucrurile si a intrebat pretios: “cine se muta aici?”. Prietenul meu de pe atunci i-a raspuns sec : “o fata”. A parut oarecum lezat de raspunsul laconic si s-a retras nemultumit in vastele apartamente. Adica in garsoniera.
Domnu’ Nicu a fost cu siguranta artist. Asculta mereu opera si seara canta romante.
Domnu’ Nicu e suparat de faptul ca folosesc odorizante de camera. Mi-a tinut o intreaga teorie intr-o dimineata despre efectul nociv al chimicalelor pe care le inhalez. De asemenea, domnu’ Nicu imi da sfaturi despre cum sa port gentile. Cum ma prinde pe scara, cum ma mai loveste cu un sfat. Domnu’ Nicu merge ceva mai leganat decat mine, este foarte curios si intr-o zi m-a luat la intrebari – “domnisoara Andromeda, pot sa va pun si eu o intrebare? De ce nu va platiti intretinerea?” . “Nu am timp”. “Cum adica nu aveti timp?”. “Adica daca ar exista un cont in care sa pot pune banii, sau daca ar exista o caserie non-stop, as plati. In conditiile in care ea functioneaza acum, nu am timp. Locuiesc singura, deci e exclus sa trimit pe altcineva.”. “Dar nu se poate asa ceva, trebuie sa platiti in fiecare luna”. “Well… platesc cand pot. Altceva?”. A dat putin ochii peste cap si a plecat.
In concluzie, si persoanele gay sunt la fel de carcotase odata cu varsta. Si eu care aveam pretentii…
>Vreau sa fiu pa trend!!
>Am inteles ca aceste injuraturi sunt foarte la moda. Vreau si eu sa fiu la moda!! Vreau!! Vreau!!
Uite:
Ce puii mei? – What my chickens?
du-te-n pisicii ma-tii – go into your mother’s cats
ce pusca mea? – what my gun?
pana mea – my feather
ce basca mea? – What my hat?
e cu capu! – he is with his head
da-te-n sange – go into blood
nu ma freca la icre – don’t rub my fish eggs
plimba ursul – go walk the bear
ma doare-n paispe – it hurts in my fourteen
Repetati dupa mine: DON’T RUB MY FISH EGGS.