Category Archives: interactive

interactive

>Rock me, AMD

>
AMD. Seamana cu a.m.r., Amadeus, am-de-toate, ma pot gandi la multe cand aud AMD. Care de fapt vine de la Advanced Micro Devices. Asta ca sa stiti si voi de acum incolo…Aud “AMD in sus, AMD in jos” de cand eram prin liceu si baietii din clasa vorbeau despre computere. Ce tin eu minte din discutiile lor este ca acest AMD e mai bun decat Intel, dar mai ieftin. Tin minte si cine spunea asta – era Emil, un baiat de la informatica, pe genul geniu pustiu, olimpiade and so on.

Acum – avand in vedere ca trebuie sa scriu un articol pentru concursul PC News despre fratele AMD, trebuie sa recunosc ca – neah, no way, baby. Nu stiu mai nimic despre componente de calculatoare. Am sa-mi aleg drept produs, un procesor. Imi suna mie bine. DAR. Nu stiu lucruri nici despre procesoare. Ma pot preface, pot sa scormonesc netul, insa niciun cititor de-al meu nu va crede vreodata citind acest articol ca eu chiar am vorbit serios. Ceea ce – daca domnii de la AMD, pcnews sau de unde or proveni ei stau sa se gandeasca putin – e in detrimentul produselor/vanzarilor dumnealor.

Voi fi sincera pana la capat. Nu stiu ce caracteristici caut atunci cand ma interesez de un procesor. Stiu ca “frecventa” este cea despre care discutam atunci cand e vorba de procesoare, dar n-as putea sa imi dau seama ce inseamna un raport calitate-pret bun in acest caz. Probabil mi-as suna prietenii care se pricep, i-as lua de manuta si impreuna am decide – ei pentru mine – ce procesor merita banu’.

Singurul lucru concludent pe care il pot spune despre subiect este urmatorul: am un laptop Asus ceva mai vechiut – are 2 anisori- care functioneaza cu procesor AMD Turion 64, care nu mi-a facut vreo problema pana acum. Singura problema pe care am avut-o a fost cu cooler-ul. Rezolvata. Apoi – probleme cu windows-ul, ca orice muritor. Cu procesorul sunt ok. N-a crapat desi l-am supus unor temperaturi imposibile – in conditiile in care cooler-ul facuse buba -, l-am tinut in pat, pe patura, sub patura, l-am tinut mai mult pornit, l-am oprit de la buton, am facut tot ce nu trebuia sa fac vreodata. Si inca merge. Dovada – cititi acum cele scrise de mine.

Ca sa fiu sincera pana la capat, probabil ca m-ar influenta si numele procesoarelor. Uneori nu-s mai mult decat o gasca proasta si probabil ca daca as fi lasata singura sa aleg un procesor, as merge pe un AMD Phenom 9850 Quad Core Black Edition BOX HD985ZXAGHBOX (mamica, cum suna asta… core black edition… naming de naming… plus ca are vro 2500 de megaherti frecventa, ceea ce nu stiu daca e bine, dar mie in suna foarte bine). Sau pe un Opteron Dual Core Model 1222. Imi plac denumirile sofisticate. Sigur, la un buget mai mic, s-ar preta un AMD Athlon 64 X2 2600 Dual Core BOX. Mic da’ rau, ca sa zic asa, 2600 de megaherti and all.

Si o sugestie. Ati putea lua drepturile de la melodia asta:

AMD, AMD, ROCK ME AMD…


Falco – Rock Me Amadeus
Asculta mai multe audio Muzica »

interactive, muzica

>Byron, dupa 2 ani

>
Trupa byron aniverseaza doi ani de succese muzicale: peste 70 de concerte de
club sau pe scenele tuturor marilor festivaluri din Romania, un album,
Forbidden Drama, apoi Acoustic Drama, primul dvd unplugged din România,
lansat la Palatul Copiilor si un videoclip.

Aniversarea trupei byron va avea loc pe 30 noiembrie, ora 00:00, in Club
Fabrica, str 11 Iunie nr 50, avandu-i in deschidere pe Melting Carousel,
revelatia scenei de noi talente Stufstock, incepand cu orele
22:30, iar ca invitati speciali vor onora cu prezenta Alexandrina Hristov,
Artan (Timpuri Noi) si Ovidiu Niculescu (Restul E Tacere).

Biletele vor fi disponibile la intrare in seara evenimentului, iar pretul este de 20 ron.

interactive

>Online

>Si ce fac eu online. Observ ca ma las tot mai mult prada fenomenului astuia, partea buna este ca o constientizez. Si cred ca e o chestie ok, atata timp cat stiu sa extrag din el lucrurile care – de fapt – in loc sa-mi rapeasca timp din viata reala, mi-l ofera. Cum sunt, de exemplu, comenzile de bilete. Faptul ca le pot comanda online imi ofera 1) timpul scutit cu mersul dupa bilete; 2) timpul efectiv petrecut la concertul respectiv, la care poate altfel n-as fi ajuns (neajungand, probabil, sa cumpar bilete).

Messengerul care are clar partea proasta legata de dependenta, pierderea timpului la munca, pierderea timpului in general, are si o parte buna – keeping in touch cu oameni cu care chiar n-as fi tinut altfel legatura. E o legatura superficiala, muta, dar este o legatura. Si e mai buna decat lipsa unei legaturi.

Cat despre cumparaturi… In ceea ce priveste hainele n-am dat inca in boala e-Bay. Inca imi place sa bat fizic magazinele, sa probez, sa ma fatai, sa car plasele acasa. Singura, intotdeauna. Sunt unul dintre specimenele rare care prefera sa mearga SINGURA la cumparaturi. Ma feresc ca dracu’ de tamaie de “hai, vii la shopping maine?”. Mersul la shopping este pentru mine spontan si solitar. Nu-mi place sa bat magazinele “in recunoastere”. Daca am bani si chef, I go and I do it. Simplu ca buna ziua. Ca de gasit gasesc sigur ceva. Se aplica si cu supermarketul. E un rau necesar. Ma oboseste si enerveaza in ultimul hal, dar n-am ajuns inca sa fac cumparaturile de supermarket online. Imi place senzatia (consumista, 100%) ca fac ceva pentru mine, ca imi fac un bine cumparand alimente, detergenti si alte alea.

Daaar, in ceea ce priveste alt fel de cumparaturi… observ ca o iau pe urma biletelor. Acum un an mi-am comandat telefonul mobil via webshop. Mi-am comandat recent un parfum online si am trecut serios la cumparat electronice de pe net. (am comandat de la domo un epilator, plus coolerul extern pentru laptop de care ziceam ceva mai devreme). Unul dintre magazinele online in care poti gasi cam tot ce vrei in materie IT si electronice este Arigo. . Are blog, are o mutrita dragalasa (vezi interfata) si nume dragut. Imi place ca au facut o prezentare pe blog cam cum as fi facut-o eu (putin naiva, descriptiva si haioasa) : Cand eram mic de tot, ma numeam IDEE. Cu timpul, am crescut si m-am numit CONCEPT. Cand m-am pus pe picioare, parintii m-au chemat ARIGO. Nu stiam ce inseamna si eram suparat ca alti copii ca mine aveau nume clare. Era suficient sa le aud o singura data ca sa imi dau seama la ce se pricepe cel mai bine fiecare din ei. Unul era specialist in calculatoare, altul in electronice si electrocasnice si tot asa. Dar parintii mei mi-au spus ARIGO si poate unii copii vor rade de mine. E ciudat sa ai un nume prescurtat din japoneza printre magazinele online romanesti. Sau poate nu e? Va dati seama ca mi-am intrebat parintii ce inseamna ARIGO. De ce au ales numele asta? Tata (Adrian STOICA, Director General) mi-a spus asa:

“Numele tau este o prescurtare de la “arigato”, care in japoneza inseamna “va multumesc”. Este ceea ce imi doresc sa faci mereu: sa le multumesti clientilor tai, sa le multumesti celor care te apreciaza si celor care te critica. Sa tii cont de fiecare in parte, sa ii respecti si sa ii tratezi cu onestitate si onoare. Pe vremuri, in Japonia, s-a stabilit un set de principii numit “codul Bushi-Do”, facut de intelepti, pe care vreau sa il respecti. Sunt 8 lucruri pe care trebuie sa le insusesti ca sa devii un magazin bun:

1. Principiul armoniei – succesul vine doar atunci cand interiorul se armonizeaza cu exteriorul. Trebuie sa stii ca intotdeauna fericirea ta depinde de fericirea clientului. Incearca mereu sa ai cumparatori multumiti, sa le asculti dorintele si sa le indeplinesti.
2. Principiul dreptatii – sa fii onest, sa ai simtul datoriei si al raspunderii. Clientul tau se va simti bine atunci cand ii vei spune adevarul si cand iti vei respecta promisiunile. Chiar daca nu vei putea sa faci totul pe loc, spune-i cand poti si respecta-ti cuvantul dat!”
3. Principiul tenacitatii – drumul ales de tine este absolut voluntar si, deci, evolutia ta trebuie sa fie personala, concentrata si mentinuta. Vei avea parte de obstacole, dar trebuie sa le invingi, sa mergi mai departe si sa incerci sa fii cat mai bun.
4. Principiul fortei – vei fi puternic doar atunci cand vei putea sa treci peste evenimentele neplacute inerente, cand vei elimina tensiunile si cand te vei concentra in jurul a ceea ce faci pana la indeplinirea datoriei. Datoria ta este sa ai clienti multumiti!
5. Principiul austeritatii – inseamna sa fii cumpatat in toate, sa nu fii lacom, sa nu cauti confortul exagerat in detrimentul altora. Nu te-ai nascut magazin online pentru a avea succes peste noapte. Lucrul asta va veni in timp, prin intelepciunea si iscusinta ta.
6. Principiul respectului – fii mereu politicos si respecta-ti clientii. Manifestarea respectului duce la pastrarea etichetei sociale, la practica bunelor maniere si, in final, la succes.
7. Principiul ratiunii – accepta relativitatea lumii sub orice fel. Nu reactiona sub primul impuls; reactiile trebuie intelectualizate si tinute sub control.
8. Principiul creativitatii – sa faci intotdeauna lucruri noi care sa iti multumeasca clientii. Fii original si gaseste-ti drumul propriu in comertul electronic!”

Tata mi-a spus ca sunt peste 1.000 de copii ca mine in comertul electronic romanesc. Toti magazine online. Acum sunt si eu printre ei. Un copil deosebit. Am sa tin cont de ceea ce m-a invat tata si vreau sa respect toate aceste principii. In felul asta, ma voi individualiza. E calea pe care eu am ales-o si ceea ce vreau sa fac. Va multumesc!


Personal, apreciez efortul de diferentiere. Mai ales intr-o mare gramada guvernata de politica “me too”. In plus, trebuie sa recunosc varietatea de produse – nu e vorba doar despre it (calculatoare, componente, accesorii etc) ci si despre camere foto si video (plus toate accesoriile la care te poti gandi), televizoare, telecomunicatii (toate soiurile de telefoane si de accesorii pentru ele si parintii si toate rudele lor), console de jocuri. Tot, tot, tot. Adica daca ai o lista de cumparaturi dubioasa, gen “memory stick, un mobil nou, niste RAM, un televizor si un antivirus”, asta e locu’ pe care il cauti. Preturile sunt foarte ok. Ar trebui sa mai spun aici ce producatori ar trebui adusi ca sa faca site-ul mai atractiv. Nu stiu de producatori, la cat ma pricep eu, lista aceea pare ok. Sugestia mea ar fi crearea unei sectiuni Arigo for za ladies. Accesorii atragatoare, laptopuri in forme elegante, limbaj potrivit. Cred ca as da link-ul ca nebuna tuturor prietenelor mele gen “sex and the city”. Oricat de stapana pe situatie m-as da, cand vine vorba de shopping sunt la fel de unineuronata ca o gaina. “Uiiiiteee ce dragut e memorystick-ul ala!!!”. In plus, cred ca unul din motivele pentru care ma tin inca un pic la distanta de site-urile cu produse de genul asta este tocmai aspectul lor tehnic. E adevarat ca Arigo are deja o bila alba in plus la capitolul asta -vezi interfata, blogul si prezentarea. Dar zic eu ca o sectiune pentru femei ar da lovitura.

Lucrul bun cand e vorba de concursul PCNews e ca mai aflu si eu una-alta, cum ar fi site-ul asta – care ma ajuta sa-mi dezvolt dependenta de comenzile online. V-am zis ca sunt din ce in ce mai afectata de virusul asta? 😛

Film, interactive, muzica

>And so it is, just like you said it would be, life goes easy on me most of the time

>
Despre blu-ray am mai vorbit. Ca e de vreo 5 ori mai mare ca un dvd,  ca vedem HD pe el si ca apparently e inventie romaneasca. In plus, ar mai fi de spus ca nu sare, nu se zgarie and so on and so forth. E un soi de superdvd and no electro-kryptonite for it. Prima oara cand mi-a spus cineva ca a vazut un film pe blu-ray se intrerupea din vizionare din 15 in 15 minute ca sa imi spuna cat de tare e, cat de “laser-frate” e, cum poate sa se vada si sa se auda si asa mai departe. Era duminica, eram singura acasa – no blu-ray si no money, deloc amuzant. Si nu, nu glumesc. 🙂 

Acum – se pare ca Prooptiki (baietii de la care inchiriam eu vhs-uri pe vremuri) au adus si la noi filme pe blu-ray. Lista e destul de lunga. Am ales sa discut despre unul dintre filmele mele preferate, si anume “Closer”. Ma intreb daca e cineva care sa spuna ca nu i-a placut filmul asta. Pai da, nu se poate. Pentru ca e atat de… crud, si surprinde atat de bine tot ce e mai rau si mai bun in fiecare, natura umana, incat n-ai cum sa te uiti si sa nu te miste macar un pic. Macar un pic de tot. Cat de mult poate sa simta un om, cat de putin… Cat de usor sau de greu e sa inseli si cum faci sa-ti revii. Cum e sa urasti pe cineva si mai ales cat tine ura? E mai lunga si mai puternica decat iubirea?

Multa dezamagire. Dezamagire in cantitati industriale. Cat de usor esti de dezamagit? Crezi ca greu? Poate ar trebui sa te mai intrebi o data. [ aici fac o paranteza. mi-a spus cineva acum cateva luni ca “e cel mai usor sa fiu dezamagita”. Gresit. Cel mai usor e sa nu te implici. E foarte greu sa-ti asumi o noua dezamagire, desi pare solutia facila la prima vedere. 🙂 ]. Cat la suta e joaca si cat la suta e implicare? Cat putem suporta, de fapt? Care sunt limitele reale pe care le avem?

Poate nu stiti, dar “Closer” a fost mai intai o piesa de teatru. Mi-as dori tare mult sa o pot vedea.
Imi plac toate personajele filmului. Si toti actorii. Un Jude Law jucand un personaj mult mai slab decat eram obisnuita, cu multe slabiciuni, parsiv, patetic chiar. Un Clive Owen extrem, o Julia Roberts sincera (mi-a parut mie) si o Natalie Portman extraordinara – desi nu-s o fana a ei. (in fantomele lui Goya, de exemplu, mi-a parut de-a dreptul… neconvingatoare). 
O Londra rece, dar si calda. Insensibila si totusi pasionala, dar foarte contemporana. Priviri cu multe subintelesuri. Si intrebarea care ramane – pana la urma… cat de mult e in regula sa ne apropiem unul de celalalt? 
Finalul mi se pare foarte tare. Legea junglei. Cineva trebuie sa fie sacrificat si altcineva trebuie sa treaca mai departe. Aparentele inseala si fiecare zi este un pretext pentru o revenire in forta. Sau pentru a face ceva extraordinar.  In plus, da un aer de actiune circulara filmului. Si stiti cat de mult imi plac mie cercurile bine inchise. Closed. 🙂
Closer e unul dintre putinele filme la care ma pot uita on and on and on. Si tocmai de aia mi se pare unul dintre filmele de cumparat si de tinut in casa, ca o carte. 
Prima oara cand l-am vazut era acum 4 ani (? din cate imi amintesc). Si tin minte ca dezvoltasem o obsesie chiar si pentru coloana sonora de mai jos. E de vene, va previn: 

… until i find someone new….

Am mai terminat cu un articol pentru concursul Pcnews.  De data asta o ocazie numai buna de a va povesti cate ceva despre un film pentru care aproape ca am sentimente. 🙂

interactive

>Racitorul

>
Cine ma cunoaste stie ca asta iarna am avut ceva probleme cu laptopul. Mi-au spus mai multi sa nu-l mai tin in pat, ca nu “respira” cum trebuie, ca o sa il stric, etc. Da’ te pui cu nebuna? (cat de curand trimit mms-uri cu impresii de la Balaceanca, asa ca n-are sens…). Nu, frate, am calculator de luat in brate, pot sa il tin unde vrea muschiu’ meu. Si daca asta inseamna IN PAT, atunci IN PAT il tin.

La un moment-dat incepuse sa se opreasca. Murea. Se incingea de puteai praji oua pe el, dupa care… fas. Daca-i turai puternic procesorul (gen vreun filmulet pe iutub) … poc. Fleosc. Am ignorat eu problema cat am ignorat-o, ca deh, asa fac si cu mine, daramite cu laptopul, dupa care am inceput sa ma agit. La un moment-dat murea asta din 10 in 10 minute. De fiecare data credeam ca gata, si-a dat obstescul sfarsit.

Intr-o zi a facut chiar febra atat de rau incat a intrat in moarte clinica jumatate de zi. N-a mai luat-o. A murit si … gata. A doua zi, spre marele meu soc, si-a revenit, dar m-a speriat suficient de tare cat sa fac CEVA.

Metoda de urgenta – aspiratorul. Fusesem deja pe suficiente forumuri cat sa stiu ce si cum. Cum e in filme perfuzia cu glucoza, asa am bagat eu aspiratoru’ pe minim la cooleru’ baiatului. Si a mers. Daaar, pentru ca sunt mai desteapta cu un minut de atat, am gasit si o solutie pe termen lung: si anume. (clicati pe linc ca sa pricepeti). . Mai ieftin ca un service sau ca un procesor nou. Sau ca un laptop nou. Elegant, finut… ventilator la purtator.:D De fapt, ca sa fiu “precisa”, 2 ventilatoare la purtator. Turbo, frate. Laptopul meu e de vero 15 inci si ceva, dar racitoru’ merge si la 17 (daca imi iau laptopul ala mare de care va povesteam in alta pauza publicitara).

Compatibil cu portabile de 17, full aluminiu (anodizat), finisaj deosebit (Diamond Cutting, Sand Blasting), doua ventilatoare centrifugale cu ajustare a turatiei, inaltime si unghi de inclinare ajustabil, culoare: negru. Asta e descrierea standard, dar presupun ca ati priceput de la inceput ce spun.

Vezi, d-aia imi place mie tehnologia. Si scriu de iese fum pentru concursul Pcnews.

Film, interactive, muzica

>Despre Paris si Asus

>Aseara am incercat o sesiune de shopping. Am “incercat” pentru ca am fost salvata la timp de faptul ca mi-am uitat cardul la birou. Asadar, am spart doar cash-ul. :D.

Dupa aia, o ciocolata calda la starbucks si hai la film, cu Diana. La-citez din sms-ul de la ea – un film “cu un dansator bolnav care asteapta un transplant de inima si care o arde cam lame:D pe la el prin balcon. Cica parisul si parizienii vor dansa pentru el :))))”. In ciuda avertismentului, am ales acest film numit si anume “Paris”. Si a fost o alegere buna. Bonusul – in sala eram doar 6 oameni. Doua cupluri si noi doua. Niciun comentariu. Poate doar faptul ca ma busea rasu’ de fiecare data cand iesea bietul om pe balcon in film, ca imi dadeam seama ca “o arde cam lame”.

Un pic cam lung, pasaje insuficient exploatate (scena cu psihologul, lasata fara sfarsit) si altele complet in plus. Another “puzzle” movie despre Paris. DAR (acum, ca am terminat cu partile proaste) – filmul in sine – o surpriza foarte placuta. GREAT, GREAT soundtrack (de notat un nume – Loik Dury – genial + Kraked Unit – name of extended band sau ceva). Cateva faze FOARTE tari – vezi scena cu “hai sa ne sarutam”. “Acum?!”. “Da.”. “Nu pot”. “De ce?”. “Nu sunt epilata”. Juliete Binoche nice as always. Scena cu diva plimbandu-se printre halcile de carne din supermarket… Cateva personaje conturate foarte frumos, plus senzatia ca Bucuresti este inca Micul Paris. Ce spune tipul in final “ne plangem cu totii in fiecare zi, pentru ca asta ne place sa facem. Asta e Parisul” – sounds familiar? N-am mai vazut de muuuuult un film asa nice la MALL.

Alegere buna pentru o vineri seara. Comfy muvi. Loved the ending. De vazut.

Si pornind de la asta, ma intreb de ce merg eu asa des la cinema in ciuda faunei cocalarice si a tentatiei numite “nachos”? Pentru ca nu gasesc o nenorocita de mufa s-video cu 7 pini care sa-mi scoata placa video in tv. Si laptopul meu e cam micut. Asa mi-a venit ideea. Cum trebuia sa scriu articolul asta pentru concursul pc news ma gandesc sa caut pe eMag un laptop Asus cu o diagonala suficient de mare cat sa vezi filme fara chin pe el. Si l-am gasit pe dansul. . Ze mega leptop. Mai intai si mai intai sa zicem ca are diagonala display-ului de 17 inci, asta ca sa intelegeti de ce zic de el si nu de altul. 300 de giga pe hard (adica sa tot pui filme, si sa pui, si sa pui, si sa pui…), un standard de 2 giga de RAM si un maxim de 4 giga, UNITATE BLURAY (stiti, ca va ziceam de bluray zilele trecute, ca vorbeste targu’ de el; cred ca ati primit si link-ul ala in care zicea ca e o inventie romaneasca).

Procesorul e intel core 2. Altfel – il vedeti, el e. 17 WXGA+ ColorShine – Core 2 Duo T7500 – nVidia GF8600M 256/1024M TC – 2GB DDRII 667 – 300GB SATA – Blue Ray DVD – 802.11a/g/n WLAN – Video Camera 1.3M – Hybrid TV Tuner – GigabitLan – DVI – BlueTooth – ASUS Gaming Bag/ Ultra high resolution Mouse.

Si acum ascultati melodia asta si spuneti ca nu e foarte foarte tare. Wax Tailor – Seize the Day (clip cu scene din film):

Hold them close
Petals of a rose
Thorns as well
Friends and foes
Have no fear

Seize the day
I don’t mind whatever happens
I don’t care whatever happens

Let them burn
Things of cotton
Admire the fire
Things undone
There’s applause
There’ll be encores
You’re sincere
That’s what we’re
Have no fear

Seize the day
I don’t mind whatever happens
I don’t care whatever happens

interactive

>Roisin Murphy si tehnologia

>Am fo’ in seara asta la Roisin Murphy. Gratie Andreea, stie ea care Andreea. Mersi, madam, btw. Duduia Roizin mi-a depasit toate asteptarile (care erau mari, clar). Maine va dau mai multe detalii.

Ce voiam eu sa zic. Bai nene, daca ar fi sa asociez vreun laptop cu evenimentul din seara asta, ar fi asta . Lamborghini, frate. Galben. Culoarea pe care eu o asociez cu femeia Roisin (pe langa mov). Tipa mi se pare foarte tare. Adica e buna rau, se misca bine rau si in plus de asta CANTA. Bai, dar cum canta, ce voce are in ea…

Cam asa e si cu calculatoru’ asta. E bun de pica – adica e galben si arata intr-un mare fel, genul cu care ai da pe spate orice one-night-stand care iti pica prin casa, si in acelasi timp mai e si bun intern. Destept de pica. 15 inci, 160 pe hard, 8 celule, si 2 giga de RAM.

Maine vorbim mai in detaliu despre Roisin. Dar sa ne fie clar. Daca ar exista vreun computer care s-ar distra la concert asa cum m-am distrat eu in seara asta, ala ar fi Asusu’ Lamborghini. Clar.

Fara misto.

Ca d-aia scriu eu articole aici pentru concursul PC News.

funny shit, interactive

>Cu soricelu-n sac

>
Despre soricei in saci am astazi 4 probleme de clarificat.

1. Care e treaba cu “matza-n sac”?. De unde vine vorba? Ma lamureste cineva? De ce nu cu… cainele-n sac?! Sau cu … gaina?!

2. Exista un banc pe care niste oameni din nu mai stiu ce tara au transformat-o in campanie de self-promo. Bancul e ala cu hamsterul si soricelul.
Soricelu’se intalneste cu hamsterul si ii zice :
– Bai nene, care e treaba? Eu ma tarasc prin canal, pun astia otrava, ma imbolnavesc de tot felul de chestii, sunt un renegat, iar tu te lafai cu burta aia mare, esti hranit cu morcovi, copiii se joaca cu tine, toata lumea te iubeste. NU ESTE CORECT! Si nici macar n-ai coada…
La care hamsterul zice, pe un ton cool:
-It’s all about branding, dude…

3. E etapa 13 de la concursul PC News, Asus strikes back, you know the shit. Pauza publicitara, motivul pentru care ma aberez despre soricei. Astazi in program – acest laptop. . Am zis sa aleg si eu un laptop mai… zdravan. Mai serios, asa. Asta pare ok, are 250 de giga pe hard (nu ca al meu, care are 70. La naiba, am 80 pe ipod…rusinos…). Blabla, 15,4 inci, 2,65 kile, 2 giga si ceva de RAM . Procesor Intel Core 2 Duo (uateva that mins, dar incepe bine). Suna mai … barbateste asa. Genul de laptop bazat, cu un viitor in viata, independent, sigur pe el. Laptopul-Tarzan. (am avut o discutie azi -noapte despre arhetipul Tarzan, am reminiscente).

Si legatura?! Legatura cu titlu’? Ho, ca vine-acu’. Daca intrati voi pe link-ul produsului, o sa vedeti o ultima specificatie tehnica:

Accesorii Incluse: ASUS BAG MOUSE

Cat de tare!!!!! Deci tocmai s-a dovedit ca poti fi prins si cu SOARECELE-N SAC. Nu doar cu MATZA !!!!! Q.E.D.

Cool.

Trecem la povestea no 4.

4. Acum 3 ani am avut un coleg de apartament de care n-am stiut, timp de vreo luna. Soricelul. Era aici. Prima oara cand mi-a dat semne era intr-o noapte, inainte de admiterea la master. M-am trezit in zgomote suspecte. Am bajbait dupa ochelari si – incearca sa identifici sursa zgomotului. La dracu, ca se auzea de peste tot. Scary shit. Cel mai nasol a fost cand am vazut ca se misca furtunu’ de la aspirator. Fratica. Am inghetat. Noapte de cosmar, ca n-am reusit sa ma prind ce e.

Mi-am scuipat in san. Un amic mi-a zis ca probabil am un colocatar rozator. Nu l-am crezut.

Dupa o luna, in alta seara. Dormeam linistita in pat (cum fac de obicei). Nicu – care era in vizita – dormea pe fotoliu. Ma trezesc in zgomote groaznice. Bajbai iar dupa ochelari (dorm cu teveul aprins, ca sa intelegeti ca n-am ochelari cu infrarosii, ci doar pentru miopie). Bai, dar ce zgomote. Cand – ce vad. MUSIU facea traforaj la usa de la camera. Adica era infipt in usa si rodea la ea, incercand sa iasa. Auzind ca ma misc in pat, panica. Se suia pe tocul usii, cadea, se suia iar.

Ala a fost momentul in care am inteles ca sunt nevricoasa si in legatura cu rozatoarele. Am inceput sa urlu’ la ala – “Nicule, Nicule!!! E un soarec in camera!!!”. Ala – bezmetic, se trezeste – unde?? Ii zic “- bai, a fugit langa sifonier”. Asta, dupa 2-3 momente de indoiala zice – “SE UITA LA MINE!!!!”.

Pe scurt, doi adulti in picioare sarind din pat in fotoliu din cauza unui rozator mic de 5 cm, cu coada.

In cele din urma ne-am prins ca vrea sa iasa din camera. Am lasat usa deschisa, a tulit-o, am inchis usa. Problema rezolvata pe moment.

Ajung seara acasa, cu capcane, otrava, tot arsenalul. Facusem o vizita la Cora. Aveam un plan.

In bucatarie, musiu daduse party. Cacatzei de soarec peste tot, in plus, painea de pe masa avea un tunel. Deci forase in ea de la cap la coada un tunel cam cat el de mare. Acum zacea pe undeva pitit si ghiftuit, pregatit sa mai reziste in bezna cateva luni. Am plantat capcanele – una in baie, cealala in bucatarie, si am plecat sa ma imbat si apoi sa dorm la Luciana (era vineri, na).

Sambata la pranz m-am intors acasa. Ala era in capcana, mort. Nu i-am vazut mutra, capcana era de asa natura ca ii prindea capu’, asa ca nu ma urmaresc ochisori nevinovati de soricei in noptile cu insomnie. Mi-a parut un pic rau de el asa, dar … sa fie sanatos. Ma rog, acolo in universul paralel al soriceilor omorati violent. Pai, prietene! Ce-ai cautat in casa nebunei?

interactive

>Cu fir, fara fir…

>Ca ziceam de taica-meu acum cateva zile. Ei bine, acum un an ai mei au hotarat ca e cazul sa-si bage net. Asa ca au luat si ei un laptop Asus (nu, nu e o gluma, si nu incerc sa promovez alt Asus, e chiar pe bune). Mai bun decat al meu (ca nah, e mai nou). Am reusit sa-l conving pe taica-meu ca sunt la fel, ca sa nu mi-l dea mie pe cel nou si sa ia ei rabla.

Am crezut ca imi va fi mai usor sa-i invat cum e cu netul. Dar nu. N-am suficienta rabdare. Plus ca am facut o mare greseala cu messenger-ul. Nu de alta, dar nu pot tasta repede, si singura modalitate in care pot sa-l foloseasca, este sa sune si sa bage si webcam-ul. M-au torturat asa o perioada, acum vad ca au renuntat. La fiecare apel, stai si explica cum sa dea drumul la webcam, mii de nervi ca se blocheaza etc. Un pic amuzant ca se certau care pe ce a apasat, cine a stricat ce… O grija in plus sa nu arat rau ca se ingrijoreaza, sa nu vada patul nefacut in spate ca iese cu comentarii… D-astea. Skype am refuzat sa le instalez, ca nu mai scapam …

Ei, faza e alta. De Paste, cand am fost acasa, fuga in dormitor ca aveam sevraj de lipsa de net. Cand ma uit la laptop – disparuse firu’ de internet! Il chem pe taica-meu zic -” care e faza?” Zice – “pai l-am scos, gata”. Ranjesc -” a, gata, v-ati si saturat de net?” Taica-meu ma ia de mana, ma duce in hol si pe cuierul de la intrare, ce sa vezi. Parascovenia asta. . Bai, deci cum a facut, nu stiu. Omul nu stie sa tasteze, nu stie sa intre pe internet explorer, habar n-are cum e cu mailul, dar si-a pus ROUTER WIRELESS. Foarte tare! Si pe bune daca glumesc. Adica tema cu Edimax-ul e data de concursul Pcnews , dar faza e autentica 100%.

Statea router-ul pe cuier, cu antenuta aia a lui… Cred ca am ras vreo 5 minute…

Dar trebuie sa recunosc ca e ok fara fir. Chit ca n-ai vreo vila sau vaste terenuri de tenis… Pui cutiuta pe cuier, pop-up the antena… si s-a terminat cu fire prin toata casa. Chit ca de fapt nici nu prea te dai pe net…Hehehe…

interactive

>Ce-i mai mica si mai mica decat putza de furnica?

>

Intrebarea nu ma sperie, e chiar… dimensiunea procesorului procesoarelor. Continuarea era alta, dar asta e. Roses are red, violets are blue, some lyrics rhyme, this one doesn’t.

Acum cateva seri am avut un vis foarte… dubios. Cred ca am mai scris despre asta. M-am trezit in timp ce explicam cuiva cum e cu numarul atomic si masa moleculara. Cum sa visez asa ceva?! Nici nu mai stiu exact ce-i aia atom. Sa vedem ce zice la dexonline…

ATÓM, atomi, s.m. 1. Cea mai mică parte dintr-un element chimic care mai păstrează însuşirile chimice ale elementului respectiv. ♢ (Fiz.; în compusul) Atom-gram = greutatea exprimată în grame a masei unui atom. 2. Corpuscul infinit de mic, indivizibil, considerat în trecut a fi ultimul element constitutiv al corpurilor.

Acum, ca tot veni vorba, cred ca v-ati prins deja ca tot de IT discutam aici, ca intre fete (si baieti, normal…). Cum am hotarat ceva ca pana la sfarsitul anului imi dau teza de doctorat in laptopuri – si ca o sa ma marit cu ASUS, m-am apucat sa aflu si care e treaba cu masinaria ista echipata cu procesor Intel Atom. Pentru ca n-am chiulit de la orele de naming… ma gandesc ca se numeste asa (procesorul, cum ce?) pentru ca e mic-mic-mic. Cat un atom de mic. Miiiiic. Gugalim, gugalim – da, cica e mic. Bun, I’ve still got it… mai departe…continuam research-ul. Se pare ca procesorul asta a fost folosit pe tot felul de telefoane si alte dispozitive liliputane de pe care poti sa te dai pe net, dupa care l-au bagat si in laptopuri. Cum ar fi asta mic din poza, de are lcd-ul de 8,9 inci.

Ce sa va mai zic eu voua despre Asus asta…Are un pret foarte bun – 1.134,78 RON – adica pana in 12 milioane, ceea ce pentru un laptop nou-nout, aratos si mic sa-l iei in poseta si alta nu, e foarte ok. E usurel – adica are un kil (mai exact 0,99 kg). Adica cat doua sticle mici de cola. Sau a 7-a parte din pisica mea (da, e cam grasa pisica mea). Adica imaginati-va pe Justitia legata la ochi, cu talerul in mana, o pisica tarcata grasa intr-o parte si alte 7 laptopuri ca asta in cealalta. Si balanta tot inspre pisica inclina… Asta ca sa va dati seama exact cat este de usor (si ca pisica mea are 7 kile jumate).

In rest… e ok. 1600 mhz frecventa, 8 giga pe hard, 1024 “megi” pe Ram (DDR2 667 ), are si camera. D-astea…

Eu sper sa-mi pice si mie un laptop nou, ca tataie asta al meu saracu’ n-o mai duce mult… Tuseste, plange, are crize de guta si accese de epilepsie…

La limita am terminat si cu etapa 11. De la concursul PC News, fireste.

Cica sunt pe locul 1, temporar. Hm.

BONUS: Pentru ca sunteti copii rabdatori si ati citit pana aici, uite cum se termina de fapt titlul:

INTREBAREA NU MA SPERIE
E CHIAR PUTZA DE BACTERIE.

Hai, ca v-am pupat. Maine cica avem iar training si tre sa fiu la 9 fix la Piata Muncii. Adica la mama dracu’. De unde tragem concluzia ca mama dracu’ locuieste la piata muncii. Asadar munca e rupta din iad. Si putem trage si alte concluzii…

Somn usor. Uite si pisica (era un pic mai slaba pe vremea aia, dar ca sa va faceti o idee…).