>Episodul 6 – O fobie pentru fiecare

“Uff, ce cald e. E nenorocire, stiti? E ne-n0-ro-ci-re. Toate bacteriile care plutesc in aer sunt acum fericite. Nu tu vant sa le rasfire, nimc. Stau in caldura si se inmultesc si ne intra noua in gura, pe nas, in ochi, in urechi…

Uite, daca deschid geamul, navalesc peste noi. Armate ntregi de bacterii. Ma intreb unde merge societatea asta.

I uite si maturatorii… cum valseza ei prin nori de praf… ta-da-da, ta-da-da. Ei sunt parte din plan… Asa dragutilor, asa, ridicati praful ca sa ne intre mai usor in urechi si in nas si in gura si in ochi. Asa, valsati, valsati.

Suntem o generatie bolnava. Ieri am facut otita. La urechea asta (intorcandu-se spre mine). Am deschis geamul putin, si gata. Otita. Du-te la doctor, fa injectii, tratamente. Nu cred ca mai e nimeni sanatos in lumea asta in ziua de azi.”

Episodul 7 – Conspiratia Becali-Hrebenciuc (via Ioana, traiasca copy paste)

“Vedeti domnisoara cladirea asta. Cica e cea mai mare din tara, daca nu din Iuropa. Are 23 de etaje. Cate? Nu domn’soara. 23 va zic io. I-am dus aseara pe patroni. Adica nu stiu daca era chiar patroni da ei construia. Si mi-au zis domn’soara 23 are. Baieti destepti domne. Ce ti si cu tara asta, cica nu e bani. Lasa-ma domne nu e bani. Ca toti astia care e la guvern sunt niste vai mama lor. (Ii suna telefonu): Da, ‘na seara domnu Paul! Unde? Da vin. Pentru dumneavoastra? Pe cine? A… Paula… Da, o stiu. Parca v-am mai adus-o o data. La cat s-o iau? La 2… Da domnu’ Paul. V-o aduc s-apoi o ridic pe la 2. Da sefu’!”…Asa domn’soara. Ca astia de la guvern e destepti ei asa. Ca il stiu io pe un mare boss de p-acolo. Acuma stiti cum e, nu pot sa zic cine e, secret profesional domn’soara, da e mare asta, merge tot timpul numa cu mine. Ca na lucrez demult si ii stiu pe toti astia din lumea monderna…moner..Cum e domnisoara? Asa… Mondena, da, tot timpu’ ma incurc. Si astia are o mare conspiratie… Ce crezi domn’soara ca ei isi imparte asa sarcinile. De unde. Toti stiu pe toti. Stiti cand a fost indundatiile alea prin tara d-a construit Jiji case peste tot? Credeti ca a fost banii lui Jiji? Ha ha. De unde domn’soara. Va spun eu. Am un prieten la senat. Il stiu demult, de 10 de ani de cand practic taximetria. Il stiti pe Hrebenciuc? Ati auzit nu? Il stiu si p-asta ca-l mai iau pe fiisu. Asa, Hrebenciuc e ruda domn’soara cu Jiji. E fin. Si Hrebenciuc are toata Moldova domn’soara. Stiti de ce are toata Moldova? Nu stiti. Ca si-a pus el toti finii pe la primarii si prefecturi. Si cand a venit inundatiile i-a dat el bani lui Jiji sa faca casele in taina. Fara presa, fara nimic. Baiat destept! Ce i-a zis lu Jiji. Bai Jiji io is cu guvernu, cu statu cu astea, tu esti cu fotbalu. Fa tu niste case pe banii mei, ca bietii oameni e vai de mama lor, si zi ca le-ai facut tu, ca de nu io am belele. Si uite asa a facut Jiji case de milioane de euro. Pe banii lu’ Hrebenciuc… Nu’s domnsoara banii lui Jiji. E o mare conspiratie. Pai toti astia de la guvern e rude, veri, fini, nasi. De ce credeti ca nu mai intra nimeni. E un fel de “Casa Nostra”…Aici? Asa… Ii suna telefonu: “Stati asa ca e o fata de-a mea, tre s-o duc la un prieten, client vechi d-al meu. Alo.. Sarumana Paula.”

Episodul 8 – Nimfomana din Ofis ( via Alex – sper ca imi amintesc povestea asa cum trebuie 🙂 )

(un tip gras, cu o bluza slinoasa de trening, un singur dinte in fata, tuciuriu)

“Ba, frate, cum sunt si femeile astea. Am dat eu de una o data, una buna rau de tot. Blonda, cur, tate, fusta scurta, tot ce vrei. Am luat-o de acasa si am dus-o la clubu ala – cum ii zice – ala din centru, din amzei – ala, ofis, asa, ofis. Si cand ajungem acolo, incepe aia sa imi zica ca daca nu vreau sa vin cu ea, ca face ea cinste, ca pot sa las aparatul pornit cat stam acolo, lucruri din astea. Si m-am dus, na. Ca era buna rau.

Intram noi acolo, incepe asta sa bea, si stam stam stam, face asta cinste cu nu stiu cate uischeane. La un moment-dat ca sa plecam, sa o duc inapoi acasa. O plimb prin tot bucurestiu, iti dai seama cat se facuse pa aparat, cat am stat si acolo la ofis, si am dus-o inapoi acasa. Am uitat sa iti zic ca statea in ditamai vila.

Ajungem in fata casei, incepe iar asta sa se roage de mine, ca nu vreau sa urc, ca nu stiu ce, ca e singura… Si m-am dus, ca era buna rau. Intram in casa, isi mai pune de baut, si incepe sa zica, ca ei ii place de mine, ca daca ma culc cu ea imi da bani, incepe sa se alinte…. pana la urma ce sa fac, m-am culcat cu ea, ca arata bine si sunt baiat fin. Si mi-a platit tot cat era pa aparat seara aia, si mi-a mai dat si niste bani in plus.

Si ma mai suna din cand in cand, nu scap da ea deloc. Cum are chef, cum ma suna.”

>

Episodul 1 – Camelia din Galati

“Domnisoara, ce ziceti de treburile astea cu profesoara si baiatu’? Dar, nu va suparati ca va intreb, dumneavoastra nu locuiti in Romania? Nu, domnisoara, nu de la televizor, ca aia vorbeste repede taca-taca-taca-taca, nu intelegi nimic, iti intra pe o ureche si iese pe cealalta. Eu citesc ziarele. Acolo ai timp, domnule, poti sa intelegi ceva…
…
Si totusi ce credeti de profesoara? Cica vor astia sa o inchida. Auzi, ca in America au inchis cateva. Niste nimfomane. Ce stie ei baietii de 16 ani. Nu pot sa traiesc fara tine. Ce e asta, domnisoara? Cum? Da, aveti dreptate – asa vad ei lucrurile.
…
Am patit si eu ceva, in iarna lui 86 – atunci traiam inca cu ai mei, si mama traia, Dumnezeu s-o odihneasca! Mergeam cu taxiu’ pe strada, si vad o fata. Desculta, vai mama ei, mergea prin zapada. Am oprit, m-am dat jos: ce-i fa hai cu tine? Ca n-are unde sa se duca. Era din Galati, o daduse afara barba-so, si mai era si bortoasa in 3 luni. Camelia o chema. Si mi s-a facut mila, domnisoara, v-am zis, desculta era, cu picioarele in zapada. Si i-am zis : fa, io te iau cu mine, da’ la primavara, cum da firu’ ierbii, iti iei hangaralele si te duci. Nu ma intereseaza unde, da’ te duci unde vezi cu ochii. Io te scot din iarna, da’ nu pot sa vad de tine.
Si am luat-o acasa, domnisoara. Mama a carait, normal, ca ce e cu bagaboanta asta, de unde ai cules-o? Sa-i zici sa se duca la ea la Galati, sta prin straini ca Ion fara tara…
Si intr-o zi vine mama si zice : vezi ca nebuna a incalecat fereastra! Ma duc fuga, deschid usa, nebuna – asta, Camelia, de care va povestesc – era calare pe geam. Ca eu ma arunc, ca te iubesc. Stateam langa usa, la distanta, si o duceam cu vorba: Stai fa nebuno, fa, tu-mi iei zilele fa, ma bagi in puscarie fai. Ce ai fai proasto, il omori si pe ala de la tine din burta.Fa, tu te iei dupa mama? Fai Camelio, nu fi tampita, poate e baiat. Fai n-auzi, ala e lumina ta, proasto! Si ma apropiam din ce in ce mai mult. Ea nimic. Calare pe geam. Si cand eram la 1 metru, asa, am sarit si m-am tipat cu mainile in paru’ ei ca pisica pe gard. M-am gandit eu: daca o iau de mana se smuceste nebuna. Si ce era sa-i fac eu? Infundam puscaria pentru o nebuna! Era femeie simpla, domnisoara, nu stia educatie Camelia asta de care va zic…Mereu ii ziceam : ce stii tu fa care e diferenta intre sex si dragoste? Dragoste e cand sunt doua suflete impreuna: mama, tata, frati, prieteni, e greu sa gasesti dragoste, fa. Da nu stia ea, domnisoara ce e aia…era femeie simpla, nu stia educatie… “

Episodul 2 – Fiul din Portugalia

“Tiiiiii, ce de lume pe strada…
…
Vai, dar ce o fi cu atata lume pe strada??
…
…
Ce o fi dom’ne cu atata tineret?
S-a terminat sesiunea…
Doamnee… ce de fete aiurea pa strada. Doamne, multumesc lu Dumnezeu ca nu mi-a dat fete. Io am 2 baieti, stiti? 2 baieti am. Ca daca aveam fete nu stiu ce faceam, muream de grija lor.
Si asta, baiatu’ mai mic, e ca mine. Ii place soferia. S-a invartit el pe la firme, a facut ce a dres, si s-a descurcat. E sofer bun. Si isi gaseste si el o fata. Mare iubire, mare pasiune, se iubea, se pupa toata ziua!
Dupa o perioada, mi-am dat eu seama ca ceva nu e in regula. Deh, domnisoara, parintii ei erau oameni cu pretentii, si nu prea le convenea ca asta – fi-miu -e sofer. Ca de, nu tu facultate, nu tu alea…Si din ce in ce mai rau, din ce in ce mai rau.
Intr-o zi, m-am trezit cu ei la usa. Ionut cu fata. Aia – plansa toata, rosie, ochii bulbucati, cu o geanta in mana. Ca ei nu mai suporta, ca vrea sa fie impreuna, si ca se muta la mine. Si ce era sa zic? Se iubea tare, mie imi era mila de ei. Si trece o luna, doua, aia plangea in fiecare seara dupa tac-so si ma-sa. Si pana la urma s-a intors fata, deh, era tanara, nu putea sa stea fara ai ei. Io am inteles-o, deh, daca ei vroia baiat cu scoala, cu astea, normal ca nu le placea de al meu. Pacat, ca e baiat bun, serios va spun.
A plans-o asta prostu’ vreo luna-doua, si de unde nu gaseste el acu’ juma de an alta fata! O minune de fata, sa mor daca va mint. Frumoasa e, desteapta e, cuminte e. Si asta il are pe tac-so in Portugalia. Si acuma au plecat amandoi in Portugalia la tatal ei, si l-a facut pe asta al meu – soferu’ meu – l-a facut sef pe acolo la fabrica lui.
Asa, aici stanga? Unde va las? Aici? Bine – 120.000. Multumesc, haideti ca data viitoare cand ne mai intalnim, va povestesc ce s-a mai intamplat”.

Episodul 3 – Violenta in familie

(un tip tuciuriu la 150 de kile pe putin)
“Da’ cine e domnisoara baiatu’ asta pa care l-am lasat? Prietenu’ dumneavoastra? Nu? Pai de ce? E… va iubeste el, va zic eu sigur. Nu exista d-astea cu prietenii, cu prostii… nu exista. E mort dupa dumneavoastra, sa-mi sara ochii din cap daca va mint.
Am avut si eu o prietena… frumoasa…. asa ca dumneavoastra de frumoasa. Era dasteapta, facuse facultate, era fotomodel. Si ne-am indragostit. Nevasta-mea stia, normal ca stia. La 100 de kile ale iei normal ca stia. Da’ asta – nebuna – trebuia sa-si dea seama ca n-o sa las navasta si copil pentru ea. O iubeam, sa mor daca mint, o iubeam cu tot sufletu’, ca iera frumoasa rau si dasteapta, da’ nu era sa las familia si copilu pentru una asea aiurea.

Si intr-o zi i-am zis: fa, io nu mai pot, io am scandal cotidian zilnic acasa! Sa supara nevasta-mea, nu mai pot. Si a sarit nebuna cu pantofu pa mine. Uite, aici in cap mi-a dat da mi-a sarit sangili. Si uite (scotocind sub scaun si intorcand-se catre mine cu un prosop in mana) – cu asta m-am sters! Mergeam pa strada si ma stergeam. Da sigur, ma uit la drum, normal ca ma uit la drum, ce credeti ca nu stiu sa conduc? Da ani da zile fac taximetrie si nu am nici un accident.
Si imi pare rau da ia, domnisoara, ca era v-am zis ca era frumoasa si dasteapta. Si ma si iubea, tuta. Da’ cum iera sa las io fomeia mea? Orcat as fi iubit-o io pa ia. “

Episodul 4 – domnul taximetrist

“Domnisoara, nu va suparati ca imi permit sa va intreb: in ce domeniu lucrati?…. A, si credeti ca faptul ca sunteti foarte frumoasa a avut vreo legatura cu angajarea dumeavoastra? Inteleg…
Domnisoara, dumneavoastra aveti prieten? Da? Si il iubiti? Cum adica nu stiti? Daca il iubeati stiati lucrul asta. Si daca ar veni maine si v-ar spune: vreau sa ne mutam impreuna – cum ati reactiona? Cum adica nu stiti? Dar trebuie sa va ganditi la lucrurile astea. Sunt lucruri foarte importante, viata trece, nu stiti unde se duc zilele. Daca nu stiti atunci de ce mai pierdeti timpul?

(La un semafor, intorcandu-se catre mine cu un aer conspirativ) : ma credeti un ciudat, nu e asa? Sa stiti ca nu pun genul asta de intrebari decat persoanelor distinse care se urca la mine in taxi. Eu fac lucrul asta, meseria asta, din curiozitate. A fost o perioada cand am avut nevoie de bani, si atunci de aia am inceput. Dar acum am mai multe firme si fac lucrul asta asa, mai mult din inertie. Stiti, credeti ca angajatii sunt datori patronilor? Nu e chiar asa… Si patronii sunt datori angajatilor.Vine, iti cere o zi libera… i-o dai, ce naiba sa faci. Ca stii ca incepe sa gandeasca rau de tine. Si uite-asa ajungi la mana lui… El e la mana ta, si tu esti la mana lui.
…
…
O data o doamna blonda, am luat-o de la televiziune, mi-a zis cand a coborat: dumneavoastra nu sunteti taximetrist! Si i-am raspuns: cum sa nu fiu doamna? Sunt taximetrist – suntem ceea ce facem.
…
…
Stau asa, cateodata si ma gandesc. Doamne, cum trece viata asta pe langa tine. Am divortat o data. Acum am o prietena – de cand ne-am vazut prima data si pana acum nu ne-am despartit. Niciodata. De 6 ani suntem numai impreuna. De aia va intrebam: de ce stati cu cineva daca nu stiti ca vreti sa fiti impreuna? “

Episodul 5: Dadaca

“Hai puisori, hai mama Leone, haide, sa inaintam! BRG, BRG, BEREGEEE, unde te duci mai baiatule? Hai colegule, hai mama Leone, haideee. Asaaa, ma, asaaa, vedeti ca se poate?

Domnisoara, oamenii sunt de 3 categorii: oameni buni, oameni rai, si soferi. Iar soferii sunt de 3 feluri: soferi buni, soferi rai, si taximetristi. Heheheheee…. Haide puisor, haide mama Leone, DRP, DRP , de ce il depasesti tu asa pe GTO? HaiJIJ, hai JIJ, accelereaza, haide colega, haide ca se poate! Mai tu oi fi d-al lu Jiji, d-aia esti asa afurisit? “

VA URMA