>
>MULTUMESC MIE
>Pentru ca undeva in mine inca mai exista persoana aia care sta treaza si fericita pana la 8 dimineata, pentru ca inca vad frumosul unde nu e si pentru ca inca descopar oameni nevazuti si dialoguri pe care ti le-ai dori sa le inregistrezi si sa le impartasesti cu lumea intreaga, chiar daca ea nu merita privilegiul asta.
De la Clara, Little Dragon – Twice
>Episodul 10 – Monoloagele Taximetristului. Astazi, Nelu Bulgaru
>
Taxi, domnisoara? Taxi? Da, il stiu pe baiatul care are masina asta, vi-l arat imediat, e acolo, dar pot sa va duc eu. Unde? Domnisoara, va spun sincer ca am copii de varsta cu mataluta, vulturii astia nu pleaca fara un milion de aici. Uitati, duceti-va si intrebati-i daca nu ma credeti pe cuvant, si sa veniti dupa aia sa-mi spuneti “nea Nelu, ai avut dreptate!”. Va spui sincer, n-am de ce sa va mint, ca v-am zis ca am copii de-o varsta cu mataluta. Militari? 30 de lei. Bine, 25. Haideti la masina. Aveti bagaje multe? A, n-aveti?
Asta e masina. ( imaginati-va cea mai urata si veche dacia 1300, cu piese gata sa cada, tot tacamul, care a pornit doar in vreo 3-4 minute, dupa insistente).
(Dau sa intru in spate, omul imi deschide iligant usa din fata. Zic – fie – ori la bal, ori la spital. Tot drumul am admirat panoplia de iconite si beculete, in mirosul de benzina care plutea peste tot).
Ete drace… Ce-o avea? N-a mai facut niciodata figuri, va jur ca e pentru prima oara. Da, domnisoara si sa nu imi zica mie Nelu Bulgaru daca am vreun interes sa va mint. Ati vazut cum stau, eu stau timid, pitit, in spate de tot. Fac meserie de 40 de ani. Sunt si eu profesor de masini, am facultate, nu ca toti astia de sta pe aici. Stiu meseria asta cum nu stie nimeni nimic. Sa va povestesc ceva. Acu’ vreo luna iau de la airoport o domnisoara cu un italian. Era prietenul ei. Ea blonda, cu parul asa lung, pana la… spate. Se suie, imi zic ca au o urgenta, sa plec repede. O calc, iesim d-aici si intram pe autostrada si sa vedeti care era povestea. Luasera pe unu’, si exact cand sa fie la colt vad pe aparat 600.000. Si au oprit acolo, in intersectie, si s-au intors. Si isi uitase geanta cu banii in taxi. Si zice – domnule, va rog din suflet, mergeti tare de tot sa il mai prindem, ca sigur e tot acolo. Am 60.000 de euro in geanta aia! Merg, accelerez. In intersectie – prind semaforul rosu – chiar semaforu’ asta era, si uite, masina era aici parcata, taxiu’ de care va zic. Politai in intersectie. Asta, blonda, imi zice: va rog din suflet, treceti pe rosu ca va platesc amenda. Eu i-am zis –domnisoara, fina-meu e sefu la circulatie pe toata tara. Nu s-a gasit politai sa ma amendeze pe mine. Si ma duc – pe cuvant va spun, domnisoara- opresc fix in curu’ la taxiul celalalt. Asta – blonda – se da jos, si nu stiu cum il imbrobodeste pe sofer, ca nu va suparati, mi-a picat un pachet de tigari, ca pot sa ma uit. Asta – da… sigur… v-ati intors pentru un pachet de tigari? Si unde nu scoate asta o geanta de mana, asa, picata intre scaune… O ia, se intoarce in masina si plecam. Cand am ajuns pe Kiseleff, unde mergeau ei – spune – domnule, opriti, uitati, va multumim mult – luati 200 de euro. Eu zic – vai pacatele mele, dar nu imi trebuie mie banii, ca eu am vrut sa va ajut. Lasati, doar 100. Ea nu, insista, ca ati fost om, ca extraordinar cum ati alergat si m-ati ajutat, ca eram terminata fara bani. Si asa cu astia.
…
Da, domnisoara, si pa mine toti ma suna sa vin sa ii iau, cand vin in tara. Am o frantuzoaica, cand vine aia o plimb prin toata Romania. Prima data, cand am cunoscut-o, venise si ma intreaba daca o duc la munte. Normal ca am dus-o. Undeva pe langa Poiana Tapului imi zice sa oprim intr-o benzinarie. Si isi ia o bere. Zice – bei o bere, sau nu bei alcool? Normal ca am baut o bere! Ce, eram prost, ea sa bea bere si eu suc? Si de atunci, de cand am dus-o la munte, de fiecare data cand vine in tara ma suna si o plimb peste tot. Ultima oara cand a venit si trebuia sa ajunga la Sinaia, eram la nunta lu’ fi-mio? V-am zis ca am 4 baieti? Eu n-am fete, numa’ 4 baieti am, ca asa mi-a dat Dumnezeu. Eu as fi vrut si fete, da’ daca numa baieti mi-a dat… Si ma suna frantuzoaica, ca sa o duc la Sinaia. Eu ii zic – sunt tot motat, imbracat, se insoara fi-miu. Tocmai ce trebuia sa plecam dupa mireasa, la Craiova, ca ea e din Craiova, si ne duceam sa o luam de acolo. Si insista asta, zice – domnu’ Nelu, ma duceti sau nu? Zic – pentru clientii mei fideli, la orice ora. Si l-am trimis pe fi-mi-o cu cumnata-meu – fratele lu nevasta-mea, are un Peugeot 307 – si i-am zis ba, nu te supara pe mine, asta e. Ma duc si ma intorc. Si pana seara la restaurant eram si inapoi…
…
Da, si va povesteam de baietii mei. Al’ mare – asta de e insurat, are 28. Are si o fetita mica. Mereu vine la mine si zice – “tataie, imi imprumuti mobilul tau? Mereu ma minti ca imi imprumuti mobilul”. Si dupa asta de v-am zis ca e insurat e urmatoru’ de are 26, al treilea are 23 si mai am unu’ de 20. Primu’ si al treilea seamana in neam cu mine, ceilalalti amestecat, cu mine si cu ma-sa.
Am ajuns, vedeti, v-am zis ca va duc cu ochii inchisi. Unde? Pe Timonierului? P-acolo, pa unde iese Vacaroiu? Pai nu v-am zis domnisoara, ca eu ii stiu pe toti? Am stat si eu aici cand se construia pasaju’. Stiu strazile cu ochii inchisi. Atunci aveam 5 baieti, ca am mai avut unu’, da a murit la 5 ani inecat, exact cand construiau astia pasaju’ aici…
Sa traiti domnisoara, la multi ani si multe realizari va doresc, si sanatate la parinti!
>I too can command wind, Sir!
>”Elisabeth – The Golden Age”. M-am dus pentru ca nu aveam chef sa merg direct acasa, dar in acelasi timp ma simteam atat de antisociala incat respingeam cu obstinenta ideea de a interactiona prin baruri, cluburi, restaurante, parcuri sau alte zone de agrement.
Asaa… si prin eliminare am ajuns la muviu cu regina. Initial nu prea aveam chef de bullshit si plictiseala, da’ altceva nu prea aveam ce alege… cu capsorul inainte, ca nu poate sa doara foarte tare. Si mi-a placut. Mi-a placut tare Cate Blanchett. Si mi-a placut ca n-au tras lucrurile de par mai mult decat era cazul. Excelent surprinse sentimentele ei – persoana aparent fara sentimente. Senzatia de singuratate. Felul in care gelozia o face sa se comporte stupid si impulsiv pe cea mai – aparent – rece si dura persoana din univers. Ireal de rece si de dura. Evident, pentru victima din mine – inacceptabil de indecis masculul penduland intre admiratia pentru femeia ideala, dar inaccesibila si atractia carnala, reala, tangibila. Ca sa nu mai spun ca n-am pus deloc botul la teatrul ieftin al gagicii cu cosite aurii care face pe nobila si ii zice lui ” sunt gravida dar ma descurc, nu iti face griji” , dupa care da buzna in biserica la maritis. Of. 🙂 N-am inteles niciodata trick-urile astea.
…
…
Trecand peste gluma, sunt niste cadre acolo si joaca Ea intr-un fel care pe mine m-au atins.
O sa spuneti probabil ca filmul nu e cine stie ce… o productie americana cu tam tam, mult zgomot pentru nimic, blabla. Dar mi-a placut.
>Scurt test de personality disorder. Deci… iacata cine sunt. Fear I say – NOW!
>
Disorder | Rating |
Paranoid Disorder: | Moderate |
Schizoid Disorder: | Moderate |
Schizotypal Disorder: | Moderate |
Antisocial Disorder: | High |
Borderline Disorder: | Low |
Histrionic Disorder: | Very High |
Narcissistic Disorder: | Very High |
Avoidant Disorder: | High |
Dependent Disorder: | Low |
Obsessive-Compulsive Disorder: | Moderate |
— Personality Disorder Test – Take It! — — Personality Disorders — |
>Un videoclip frumos si o melodie pe care am avut-o cap toata ziua
>
>4 motive sa mergeti la Muzeul Franz Kafka, din Praga
>Da, filmatul era permis 🙂
>Praga, oh, Praga :)
>I am back. Back and satisfied. Nu s-a lasat cu petreceri monstru dar a fost frumos. Pentru mine orasul a ramas foarte frumos – chiar si asa, pe frig… Pozele din Praga sunt aici.
Pentru starnirea curiozitatii, uite cateva:
🙂
Un an nou frumos pentru toata lumea. Asta e imposibil, dar pot sa zic, nu? 🙂
>Gata, e ultimul!
>
Cel putin pe anul asta… Sa ne adunam… in primul rand cu mandrie va spun ca am material pentru un nou monolog de taximetrist. Nelu Bulgaru’ – suna bine de-pe-acum, nu? 🙂 hehe… l-am mirosit!! Am condus azi pe cineva la aeroport si cand sa plec – din turma de sacali cu 8 roni pe km, l-am ales pe Nelu. Super harb de Dacie, dar povestea lu’ Nelu a facut pretul aproape dublu pana acasa. Incep sa ma pricep… La anu’ va istorisesc despre dansul, promit.
Ce sa mai spun asa, de incheiere de inventar? Ca aseara a fost o seara bizara. Ca am iesit cu o gasca de prieteni vechi si ca n-am mai putut vorbi cu sinceritate despre mine… Am luat o asemenea distanta incat ar fi fost mult prea complicat sa mai incerc sa povestesc despre mine. Am ajuns in punctul in care am senzatia ca ne cam lipim unii altora etichete pe frunte si ca orice incercare de comunicare care depaseste nivelul bancurilor si amintirilor nu-si mai are sensul…Stateam acolo, intr-un bar din orasul in care m-am nascut, complet pierduta in fauna din jur, si realizam ca nu imi gasesc scaparea nici macar la masa la care ma aflu 🙂 In jur, la mese – domnisoare frezate la milimetru, iesite “la bulivard” in seara de craciun. Figuri cunoscute din liceu, foarte “cum trebuie”, la brat cu o persoana foarte “cum trebuie”. Vizavi, o alta figura cunoscuta, la masa cu niste creaturi bizare din filmul “adi de la valcea vs copilu’ minune”. Uf. Strange, strange. Termopane, termopane… baru-i plin de termopane si ventilatie – ioc. Haine imputite (imi amintesc de liceu – cum dracu’ mi-a suportat maica-mea mirosul de bodega 4 ani?!)… si in jur, cu mine la masa… fostii mei cei mai buni prieteni. Modificati de timp – mai mult sau mai putin. Cu kilograme in plus sau in minus (majoritatea in plus). Si cu griji foarte diferite. Cu preocupari incredibil de diferite. Cu vieti… care nu se mai intersecteaza decat de Craciun si de Paste in cate-o bodega din orasul de provenienta… of.
Revenita in Bucuresti… livrez un borcan de dulceata si unul de zacusca unei parti ceva mai actuale din viata mea. Apoi condus aceeasi parte la aeroport – si uite ca tre’ sa dau nas in nas cu realitatea mea. Sau sa imi dau seama, macar, care dracului este de fapt realitatea mea. Am ajuns acasa cu Nelu Bulgaru’ si povestea celor 4 fii ai sai, fosti 5 -si sa impachetam zic… E cazu’ sa imi vad in sfarsit de ale mele.
La multi ani pe bune acuma si sa ne vedem la anu’. Pe net sau pe bune la un ceai.
Va pupez, Nelu. Asta… eu.
Va las cu Keane. Si cu intelepciunea lor care zice tot 🙂
>Cadou de Craciun
>Am primit newsletterul de la Gigix. Fix azi, pe 25… Am o vaga banuiala ca a fost calculata treaba, dar in fine… sa zicem ca nu stim.
Printre altele, despre ce e vorba? Remi Nicole. Ascultat, placut la mine, publicat. Ales melodie despre vara, ca sa facut pofta la toata lumea.
Cronicuta e citat din mail: Niste muzica uterina din UK. Un indie-pop cu chitari mai apasate. Aduce usor cu Lily Allen. Se aude si la radiou, e voios, cu versuri despre relatii, cam muieresti da’ mere.