Viața la 30 de ani e…of…cum să zic? La naiba, e exact ca până acum. Deci nu vă îngrămădiți ca vulturii, nu s-a schimbat nimic :D.

Ea, viața, e cu nunți de weekend în Vama Veche si cu prima baie în mare pe 2011.

Apoi aniversarea se ține musai cu cu tort de bezea și cadouri colorate de aici. Se continuă cu plimbări în Cișmigiu unde bieții păuni miaună la fel ca-n Lisabona. Și cu mâncare libaneză la Tulin. Nu pot să vă arăt poze, că am ținut să păstrez ziua aniversară fără poze, dar pot să vă zic că Moutabalul e demențial, la fel Sarhatul de pui. Aud că și cârnăciorii Macanek sunt excelenți. Ne-am mai destrăbălat cu niște salată libaneză măruntă, legume sote și cartofi prăjiți cu mentă și usturoi. Vinul a fost românesc, alb și sec. Și bun.

Rostogolirea spre casă a fost mult mai complicată decât mi-aș fi imaginat, mai ales pe sandalele platformă Morgan pe care le port din an în paște (și de fiecare dată îmi aduc aminte de ce). Așa că s-a lăsat cu un nou popas în Cișmigiu, printre joggeri și căței frezați.

Deci…cum să vă spun. La 30 de ani e bine.