(se uita la mine suspicios): – Popa Petre?

-…a…nu…Andrada.

-da, da, stiu, dar nu v-am luat azi dimineata de pe Popa Petre?

…

-Doamne, ce semanati cu fata aia de am luat-o azi dimineata de pe Popa Petre. Incredibil.  Si unde mergem?

…

-Unde e Silver Church asta?

…

-Fosta Preoteasa? Sau vizavi?

-…hm. Dar ce era aici de unde v-am luat pe dumneavoastra?

…

-Dar stiti ca asta, Matasari, e cea mai renumita zona de prostituate? Si sunt cele mai nespalate, domnisoara… Ca de cand sunt eu taximetrist tot e asa, disperare cu Matasari asta. Si vorba aia…e in centru. Nici doi kilometri de universitate nu sunt.

(dupa o scurta interventie in care m-am simtit datoare sa impartasesc o informatie despre Matasari…s-a declansat iadul)

…da’ cine e Tudor Vianu asta? Sa mor daca stiu… Parca are si strada in Dorobanti… Si liceu? Serios? Domnisoara, eu va zic sincer ca in viata mea pana la 20 de ani eu n-am citit 3 carti. Carti-carti adica, ma intelegeti. Domnisoara, eu pana la 20 de ani am citit doar carti de SAH. Mi-a placut, domnule! La 19 ani eram vicecampion pe Bucuresti la sah. Am citit toate cartile de sah pe care le-am gasit…

Nevasta-mea, de exemplu, citeste in fiecare zi. Bine, ca are si timp. Si ca e si vanzatoare. Da’ va zic, in fiecare zi citeste. Eu ce naiba sa fac, sa iau cartea cu mine si sa citesc cat – 2 pagini cat stau in statie? Si mai terbuie sa fiu si atent sa prind comenzi.

Dar am un plan. Cand ma retrag si o sa termin cu taximetria, o sa ma apuc sa citesc. Am o gramada de carti la tara… si o sa le citesc pe toate,ca vederea o am buna, si sper ca nu mi se strica in 20 de ani.

Ah, si v-am zis, veneam aici, in Cismigiu si le luam banii pe sah.  Deci pe bani jucam. Si veneam asa, puneam ceva bani deoparte si primele partide le pierdeam si apoi pe celelalte dadeam remiza, dar din aia complicata, intelegeti, intrucat sa creada ca pot castiga, si pierdeam 50-60 de lei, si dupa aia, cand jucam pe 100 incepeam sa castig, si plecam cu toti banii lor acasa. Asta pe vremea lu’ Ceausescu.

Dupa aia am vandut toate cartile de sah. Pe o nimica toata le-am dat, dar tot au fost o gramada de bani. Daca ati sti cat umblam dupa ele prin anticariate – asta pe vremea lu’ Ceausescu zic – si dadeam spaga sa mi le tina. Si le-am vandut…

Auziti? Va suparati daca nu mai intorc, si va las pe partea asta sa ajung si eu la timp la comanda?

(se uita la mine suspicios): – Popa Petre?

-…a…nu…Andrada.

-da, da, stiu, dar nu v-am luat azi dimineata de pe Popa Petre?

…

-Doamne, ce semanati cu fata aia de am luat-o azi dimineata de pe Popa Petre. Incredibil.  Si unde mergem?

…

-Unde e Silver Church asta?

…

-Fosta Preoteasa? Sau vizavi?

-…hm. Dar ce era aici de unde v-am luat pe dumneavoastra?

…

-Dar stiti ca asta, Matasari, e cea mai renumita zona de prostituate? Si sunt cele mai nespalate, domnisoara… Ca de cand sunt eu taximetrist tot e asa, disperare cu Matasari asta. Si vorba aia…e in centru. Nici doi kilometri de universitate nu sunt.

(dupa o scurta interventie in care m-am simtit datoare sa impartasesc o informatie despre Matasari…s-a declansat iadul)

…da’ cine e Tudor Vianu asta? Sa mor daca stiu… Parca are si strada in Dorobanti… Si liceu? Serios? Domnisoara, eu va zic sincer ca in viata mea pana la 20 de ani eu n-am citit 3 carti. Carti-carti adica, ma intelegeti. Domnisoara, eu pana la 20 de ani am citit doar carti de SAH. Mi-a placut, domnule! La 19 ani eram vicecampion pe Bucuresti la sah. Am citit toate cartile de sah pe care le-am gasit…

Nevasta-mea, de exemplu, citeste in fiecare zi. Bine, ca are si timp. Si ca e si vanzatoare. Da’ va zic, in fiecare zi citeste. Eu ce naiba sa fac, sa iau cartea cu mine si sa citesc cat – 2 pagini cat stau in statie? Si mai terbuie sa fiu si atent sa prind comenzi.

Dar am un plan. Cand ma retrag si o sa termin cu taximetria, o sa ma apuc sa citesc. Am o gramada de carti la tara… si o sa le citesc pe toate,ca vederea o am buna, si sper ca nu mi se strica in 20 de ani.

Ah, si v-am zis, veneam aici, in Cismigiu si le luam banii pe sah.  Deci pe bani jucam. Si veneam asa, puneam ceva bani deoparte si primele partide le pierdeam si apoi pe celelalte dadeam remiza, dar din aia complicata, intelegeti, intrucat sa creada ca pot castiga, si pierdeam 50-60 de lei, si dupa aia, cand jucam pe 100 incepeam sa castig, si plecam cu toti banii lor acasa. Asta pe vremea lu’ Ceausescu.

Dupa aia am vandut toate cartile de sah. Pe o nimica toata le-am dat, dar tot au fost o gramada de bani. Daca ati sti cat umblam dupa ele prin anticariate – asta pe vremea lu’ Ceausescu zic – si dadeam spaga sa mi le tina. Si le-am vandut…

Auziti? Va suparati daca nu mai intorc, si va las pe partea asta sa ajung si eu la timp la comanda?