Category Archives: nostalgii

>Tigari tari

>In seara cu Internetics, in taxi pe drum am cerut cuiva doua tigari. Ramasesem fara. Mi-a dat doua Marlboro full flavour. Pe care abia in seara asta le-am fumat. In timp ce trageam fumul tare in piept, a aparut o amintire. Intai timid, apoi a devenit prezenta cu totul.

Invatam pentru olimpiada de psihologie. In liceu.Clasa a 10-a. Olimpiada era a doua zi si ca de obicei eram complet pe dinafara, pe ultima suta de metri. Ramasesem acasa doar cu bunica mea. Parintii erau la tara. Intotdeauna dupa ce ei plecau, ea venea la mine si zicea “ai si tu o tigara buna?”. Pe atunci fumam tigari tari. Si mai mult decat acum. Tin minte ca in seara aia aveam Rothmans. Am fumat o tigara-doua cu ea.

Imi amintesc seara aia perfect. Eu – fumand in camera mea, in pat, invatand psihologie. Nu stiu de ce seara aia si nu alta mi-a ramas puternic intiparita in minte. Am multe amintiri cu ea si de cand a murit sunt seri in care rememorez multe lucruri. Dar seara aia a ramas cumva atat de detaliat intiparita in memoria mea… Senzatia, parca si mirosul camerei si forma perdelelor. Lumina veiozei si manualul de psihologie.

Am luat a doua nota. N-am trecut la faza urmatoare (pe tara) si nici nu-mi doream asta. Am plecat in schimb in Grecia…

>Oaia solitara a familiei

>
Sunt la Pitesti. Azi e ziua lui tata. Aseara – petrecere in familie. Muzica la maximum, taica-meu asasinandu-i pe toti cu Migra a lui Santana. Cam mult alcool – eu iesind din cand in cand pe balcon pentru ca desi tata stie ca fumez, nu pot sa o fac in fata lui pentru ca el n-a fumat niciodata in fata mamei lui. Adica bunica-mea, cea cu care eu fumam inca din clasa a 10-a. Asadar omul are un principiu, iar eu incerc sa i-l respect.

Eram un pic in afara peisajului. Teoretic eram cu ai mei, practic eram un pic pe dinafara. Unul dintre unchi, care se abtiguise bine (ca si restul, de altfel) zice – si te-ai obisnuit acolo, nu? Ce curaj pe tine, asa, sa te descurci singura. Nu ti-e frica? Am zambit. Normal ca mi-e frica. Doar ca la inceputul aventurii vedeam totul in alte culori. Toata treaba asta imi parea fascinanta, capacitatea de a face lucruri singura mi se parea recompensa absoluta. Si in continuare asta e lucrul care ma ridica cand mai cad si ma julesc in genunchi.

M-am asteptat la intrebari clasice si idioate despre maritis, copii… Am primit in schimb altceva. Dovada ca in sfarsit au inteles care e treaba cu mine.

In final, unul dintre unchi povestea ceva despre niste pisici. Celalalt zice – un berbec arunca-n jur cate-o cacareaza/ I-a intrat o musca-n cur si-l cam deranjeaza.

Uite-asa sunt eu cate un pic din fiecare. Nu ca mi-as dori sa dau in reclame Orange, dar … asta e.

Am gasit mai devreme aici un cantec care mi se pare potrivit pentru momentul (oarecum) lacrimogen. Aveti mai jos. Timpuri Noi.

Later edit:

Hit-ul serii :))):

SANTANA – Migra
Asculta mai multe audio Muzica »

>Peste ce am dat eu…

>Am dat un play in Launch Cast. Mi-am setat profilul acum 3-4 ani, cand eram in Propaganda. Si peste ce dau…

bad company – feel like makin' love
Asculta mai multe audio Muzica »

Kings of Convenience – Know How
Asculta mai multe audio Muzica »

QUEEN – LET ME LIVE
Asculta mai multe audio Muzica »

Eric Clapton-Tears in Heaven
Asculta mai multe audio Muzica »

Bat din palme de incantare!

>Paroles, paroles

>Merci, pas pour moi
Mais tu peux bien les offrir à une autre
qui aime le vent et le parfum des roses
Moi, les mots tendres enrobés de douceur
se posent sur ma bouche mais jamais sur mon cœur

Mi-am amintit si cat de tare iubesc eu limba franceza.

>Impresii din 41

>

Syntax – Pride
Asculta mai multe audio Muzica »
In seara asta am vazut un apus cum n-am mai vazut de taaare mult timp in Bucuresti. Eram in 41, ascultam ce se vede mai sus (si ce va recomand si voua sa ascultati, e foarte tare) si ma uitam cum toate blocurile din Crangasi par ca au luat foc, si cum sclipeau toate caroseriile masinilor alora cu faruri aprinse imbulzite pe strada si cum arata oamenii de pe digul de langa Lacul Morii in lumina aia extraordinara.

Ma tineam de bara si ma uitam pe geam si ascultam muzica si ma simteam bine. Lucru rar in 41.

>Hainele pastreaza amintiri

>

waldeck – make my day
Asculta mai multe audio Muzica »


Play. Music on. Sa vedem. Poate nu va place ca s-a facut frig. Mie- da Imi place cum se aude ploaia, imi place ca am de ce sa ma cuibaresc in patura cea noua si colorata, imi place ca imi place sa vegetez in casa si sa dorm mult.

Partea cea mai buna e “dezgropatul” hainelor de toamna/ primavara, despre care aproape uitasem ca exista. Esarfa cu buline mov. Sosetele cu pisici. Bag mainile in buzunare – in dreapta, un pachet de guma inceput. Reiau povestea de unde a ramas in suspans prin aprilie. In celalalt buzunar, un cercel pe care il credeam pierdut imi aduce aminte ce s-a intamplat in ziua in care l-am purtat ultima oara. Nu e o amintire frumoasa, dar imi da o senzatie nostalgica. Trag aer in piept si ies din casa.

Mersul pe trotuar cu mainile in buzunare, imaginea partii inferioare a pardesiului in timp ce pasesc pe langa baltoace imi aduce din nou aminte din nou de aprilie, de iluzii si de gust amar. Doar ca acum, de la distanta, imi pare totul destul de amuzant. Chiar e amuzant! Asa incepe saptamana asta. Cu un aer distrat generat de amintiri despre propria-mi naivitate. 

O sa fie o toamna frumoasa.

>Inspiratie

>Caut o idee… Scormonesc dupa ea, stiu ca e acolo si totusi nu-si arata fata.

Si gandindu-ma, ma duc cu gandul la mine. Tot la mine, evident. Este vorba despre puncte de vedere.

Si imi aduc aminte ceva. Acum mai mult de o luna. Eram pe strada. Mergeam fara niciun cuvant pe Lipscani. Se auzeau pasii si atat. Eu priveam inainte si vedeam umbrele noastre si langa a noastra pe a cainelui care ne tot urmarea. E o imagine pe care nu cred ca o sa mi-o sterg vreodata din minte, indiferent ce o sa se intample. Pas, dupa pas, dupa pas. Noi si cainele, mergand pe o strada pustie. E ceva mai frumos decat multe alte lucruri care poate par mai importante. Nu sunt.

Filmul asta sta la loc de cinste langa un val anume si langa o strada anume si langa un miros pe care n-o sa-l uit. E o Amintire.

>Cine si de ce vrea sa demoleze Pasajul Victoria in articolul din Gardianul, asa cum a fost el scris

>Daca aveti de gand sa faceti ceva in sensul asta, intrati aici si aici , copy paste, trimis mailuri si batut obraz. Daca aveti idei mai bune, feel free to share.

Copiat de aici

” Considerate a fi monument istoric, doua cladiri de la intrarea in Pasajul Victoria, din centrul Capitalei, se afla in pericol de fi demolate de catre detinatorii unei firme off-shore, inregistrata in Liechtenstein. Una dintre acestea, fostul Hotel Muntenia, arata deja ca dupa razboi, fiind distrusa cu buna-stiinta la interior. Desi cladirea este incadrata oficial la gradul de risc seismic III, nicidecum I, proprietarii off-shore-ului au atårnat buline rosii, cu de la ei putere, pe zidurile fostului hotel. Acestea anunta iminenta prabusire. Miza o constituie insa ridicarea pe locul a peste jumatate din ceea ce inca este Pasajul Victoria a unui building cu 17 etaje. In spatele firmei off-shore se afla nume ce amintesc de scandalul “Posta Romåna”, in care au fost implicati fostii ministri Tudor Chiuariu si Nagy Szolt.

Prin mai multe manevre iscusite, societatea Ronkifi Anstalt, cu sediul in Vaduz, Liechtenstein, a ajuns sa detina, in proportie de 93 %, fosta societate Muntenia International S.A. , transformata ulterior in SRL. Cele doua cladiri pe care Muntenia International SRL le detine in prezent la intrarea in Pasajul Victoria, dinspre strada Academiei, au un regim de inaltime de patru, respectiv cinci etaje. Intentia investitorilor de a demola respectivele cladiri a fost clara imediat dupa preluarea acestora, atunci cand au solicitat Primariei Sectorului 1 autorizatia de demolare (facsimil 1). In adresa este precizat foarte clar ca s-a solicitat autorizatia de demolare, dar ca “in afara de dezafectarea camerelor de hotel, nu s-a intreprins nici o actiune de demolare”. Cei care se ascund in spatele firmei din Vaduz au uitat insa ca la parter si subsol exista alti proprietari pe respectivele spatii. Trei dintre acestia declara ca au fost supusi unui adevarat maraton al controalelor de tot felul, al intimidarilor si al incercarilor de santaj pentru a vinde pe nimic spatiile lor firmei din Liechtenstein. Si, cum nu poti demola etajele si sa lasi in picioare doar parterul si subsolul, lucrurile au luat o intorsatura aproape hilara.

Bulina care da dureri de cap
Astfel, in data de 30 iulie 2008, doi alpinisti utilitari au pus pe fatadele celor doua cladiri niste buline mai rosii si parca mai mari decat cele folosite de oficialii de la Primaria Capitalei. Cand au fost intrebati de proprietarii spatiilor de la parter si subsol daca sunt autorizati si in ce baza pun respectivele buline rosii pe cladiri, cei doi alpinisti s-au refugiat in fostul hotel, de unde i-a scos numai un echipaj de la Sectia 1 Politie. Agentii i-au legitimat pe cei doi alpinisti cu greu, dupa care acestia s-au urcat rapid intr-un Ford rosu, cu numarul de inmatriculare PH-48-SSS, si dusi au fost, caci politistii au uitat sa-i mai intrebe ulterior “de sanatate”. Intamplarea nu este deloc lipsita de importanta, intrucat cele doua cladiri sunt incadrate oficial in clasa III de risc seismic. O dovedeste adresa 1673/12.05.2008, eliberata de Primaria Capitalei si semnata inclusiv de seful Serviciului de consolidari al municipalitatii, Aurelia Radu. Ceea ce inseamna ca cele doua imobile nu prezinta deloc pericol de prabusire iminenta, asa cum mare sta scris acum pe pancartele fixate la vedere, pe strada Academiei. Tot circul are scopul de a-i alunga pe cei care inca rezista in spatiile de sub cladiri, angajati si patroni deopotriva.

Hotel Muntenia este cladire de patrimoniu
Un alt aspect de care nu au tinut cont cei care au preluat Hotel Muntenia este acela ca imobilul este clasat pe lista Monumentelor Istorice din Bucuresti inca din anul 1992. O dovedeste adresa numarul 345/13.11.2001, eliberata de Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural a Municipiului Bucuresti expediata catre ocupantul subsolului, care solicitase aviz pentru renovare, asa cum cere legea (facsimil 2). Ceea ce institutia din subordinea Ministerului Culturii a acceptat. Insa, cei care distrug cu buna- stiinta Hotelul Muntenia nu au avut, pare-se, nici cea mai mica grija privind distrugerea unor cladiri de patrimoniu. Mai trebuie precizat ca ridicarea unei cladiri de 17 niveluri intre altele de maximum cinci etaje, fix intr-o zona de cladiri de patrimoniu, ar arata ca nuca in perete. Asta, daca demolarea Hotelului Muntenia, care ocupa practic jumatate din Pasajul Victoria, va avea pana la urma loc.

Cine se ascunde in spatele afacerii
Potrivit Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC), in spatele off-shore-ului din Liechtenstein se afla oameni de afaceri importanti. Astfel, la societatea Muntenia International SRL apare ca si administrator un oarecare domn Alexandru Dan Andriesu. Aceeasi persoana o regasim, tot pe post de administrator, in societatea Lahovari Grup SRL. La aceasta din urma firma, asociati cu parti egale sunt doi oameni de afaceri destul de cunoscuti: Sandu Feig si Sorin Creteanu. De altfel, acesta este cunoscut publicului larg avånd in vedere concediile pe care le facea pe Coasta de Azur, alaturi de fostul primar general, Adriean Videanu. Creteanu detine trustul de constructii Comnord si este implicat in celebrul scandal numit generic in presa “Posta Romana”. In acest caz, procurorii de la DNA suspecteaza o asociere ilegala intre grupul lui Creteanu si Posta Romana pentru construirea tot a unui building pe Calea Victoriei, foarte aproape de Palatul Telefoanelor si nu departe de Hotel Muntenia. Toata ingineria a avut, la data respectiva, girul a jumatate dintre ministrii cabinetului Tariceanu, de la acea vreme. Scandalul “Posta Romana” a dus inclusiv la solicitarea procurorilor DNA de a-i cerceta pe fostii ministri Tudor Chiuariu si Nagy Zsolt, itele afacerii ducand insa pana la premierul Tariceanu. Desi firma “Lahovari Grup” SRL apare inscrisa la Registrul Comertului cu un capital social foarte mare, de aproape 15 miliarde de lei vechi, pe site-ul Ministerului Finantelor se poate vedea ca societatea are un singur angajat, probabil administratorul Andriesu.

Augustin Andreiu “