Category Archives: rasu’-plansu’

divagand, rasu'-plansu'

>Care-mi da o palma?

>
Am mai intrebat asta? E, atunci mai intreb o data. Care-mi da o palma peste ceafa?

Am impresia ca mi s-au ars niste beculete, si ma gandesc ca poate daca le scutur un pic isi revin. Sunt o desdemona patetica, sunt o placinta, cineva mi-a sugerat un inceput de hepatita (doamne-fereste). Nu stiu nici macar daca sunt trista… sunt INGROZITOOOOOR de amortita, nu mai traiesc!! Sunt doar spectator – unul prost, care nici macar nu pricepe la ce se uita. Ma plang, dar nu stiu exact de ce ma plang. Zilele trec aiurea si eu le pierd. Mereu am tendinta sa le apuc de coada cand ajung undeva spre final, dar le las sa se tarasca si sa dispara, oricum n-am ce face cu cozile lor.

Mi s-a intamplat sa rup cozile unor zile de cateva ori. S-au zvarcolit de 2-3 ori si dupa aia au… murit. Mi-a parut un pic rau – cred ca si de o reptila mi-ar parea rau daca i-as rupe coada… Ce sa fac eu cu cozi moarte de reptile?! Eh – asa e si cu cozile zilelor.

Sunt ca un vulcan. Erup, fac urat, parjolesc in jur, distrug case, otravesc fantani, dupa care, pace nene. Liniste… atata cat sa-si mai faca niste fraieri casute undeva la poalele “muntelui astuia dragut si aburind”. Acuma sunt in starea de pauza.

Vreau sa fiu un munte normal. Se poate ? Hello? Ma aude cineva acolo? Mic, pajiste, verde, alea, o caprioara, o capra neagra… Lava asta ma enerveaza cumplit.

calatorii, me and my friends, me feeling like shit, muzica, rasu'-plansu', you

>Draguta,

>Am pus piesa de la tine pe blog. Nu de alta, dar m-am uitat la clip si era cu mare si nisip. M-a convins.

Iar tu, celalalt draguta, asculta atent versurile. Da, da, tu, exact. Stiu ca te simti cu musca pe caciula. Exaaaact despre tine e vorba.

mostra:

There is nothing left to say
I had my fill, I went away
Your crying eyes won’t change a thing
It was just a fling

Well how could an angel break my heart
He said: We could still be friends

Bai nene, sa ne traim mult. Si bine. Si sa ne batem copii cand sunt mici ca sa nu ajunga ca noi. :)))

funny shit, rasu'-plansu'

>Sa ne distram cu pinguinu’

>Mintea mea este pe campi total de ceva vreme. Cu motiv sau fara, sunt pe campi de tot. Definitiv. Irevocabil. Cu doua stegulete galbene in maini asteapta venirea O.Z.N.-urilor. Mintea – care este.

Asa ca saptamana trecuta, cum am pus gheara pe salar, am zis sa platesc si eu factura la telefon. M-am dus la un masin din asta de da si ia bani, si m-am apucat sa tastez. Mereu am emotii din alea dure cand bag codul de client. Imi imaginez satisfactia de pe fata unui alt muritor care primeste mesaj ca i-a fost platita factura. E o chestie in loop, o vad in fata ochilor pana termin de platit.

Asa, si bag codul, plec linistita acasa.

Azi pe la pranz, primesc un sms de la domnii de la firma portocalie, cum ca vezi-doamne n-am achitat factura. M-au luat toti nervii de pe lume. Transpiratii, spasmofilie, de toate. Chiar aseara verificasem codul de client de pe chitanta, tocma’ ca sa ma asigur ca am platit – ca vedeam ca nu imi mai vine confirmarea. Ajung acasa, nici n-am lasat geanta, nu m-am descaltat, n-am lasat sticla de apa din mana (adica eram hotarata de tot), am rascolit tot sertarul cu chestii – SI AM GASIT-O. CHITANTA. Iee, victorie. Eram cu mana pe telefon, formasem deja la serviciu cu clienti gata sa ii iau rau de tot la spurcat, cand un mic detaliu de pe fituica imi atrage atentia. STUPOARE. Acolo scria Vodafone. Ma, da’ tampita mai sunt…

Rascolesc dupa celalalt telefon, cel pe care nu il mai folosesc de mult si care functioneaza pe cartela in reteaua recent mentionata. Sun la intamplare la cineva de la relatii cu clientii – din fericire dau peste un tip. Ma inteleg mai bine cu barbatii astia – robotei, decat cu femeile. Mai ales la stirea pe care o aveam de dat… si zice asta placa -buna ziua, blabla, cu ce va pot ajuta. Eu ii lansez bomba. Dom’ne, am 2 telefoane, si am platit la bancomat in contul vodafone niste bani pe codul de client Orange. Ala – pe moment n-a priceput bine. Incepuse cu o placa “da, nici o problema, sunati la…”. Se opreste brusc, rade 2-3 secunde si zice :”ce ati facut?”. Eu – da, exact ce ati auzit. Am bagat niste bani aiurea la dumneavoastra in conta. Erau pt Orange”. Asta – ia aer in piept – se blocase rau. Zice… ok. Sa vedem. Avem 2 posibilitati – retur direct in cont – in 5 zile, sau virament la Orange, dureaza 2 saptamani.” Zic: “lasati, dati-i direct la mine, ca nu vreau sa-i mai ametesc si pe cei de la Orange la telefon, si mai platesc eu o data”. Imi da omu’ nr lui de fax, numele, ma perie un pic ca “vai, dar cat de bine ca ati pastrat chitanta” (in mintea lui probabil continua fraza cu “mare minune pentru o tampita ca dumneavoastra”). Dupa care zice: “nu s-a mai intamplat niciodata asa ceva, dar exista o procedura”. Sa mori tu! Normal ca nu s-a mai intamplat. Unde ai mai auzit tu de tampiti care sa greseasca operatorul de telefonie.

Asa ca maine ma vorbesc pe fax cu Catalin de la Vodafone. Sa-mi dea banii inapoi! Huo! Hotii!!

Later edit: I’ve got my money back. aha-aha!

divagand, interactive, me and my friends, rasu'-plansu'

>Cu, sau … fara?

>
In seara asta am inceput o discutie interesanta cu prietenii mei. Fratilor, intrebarea e simpla: cu, sau fara sutien? Intrebarea e simpla, da. Dar raspunsul imi chinuie creierul umflat de somn in fiecare dimineata. E o veritabila drama matinala! Eu am mai multe: ochelari vs lentile de contact, fusta vs pantaloni, geanta verde vs geanta neagra, papuci vs conversi… dar pe astea le rezolv mult, mult, MULT mai usor.

Asa ca – trec direct la subiect. Am dat search. Exact! Am googalit sutienul! Si ce mi-a rezultat… dumnezeule mare… discutii interminabile pe forumuri.

Pentru delectarea dumneavoastra, reproduc aici cateva dintre intelepciunile internautilor in legatura cu purtatul sutienului:

Nu trebuie sa mi-o luati in nume de rau, dar este un procentaj de 50% de sutiene lipsa. Iar din cele 50% care il poarta sunt aprox 90% femei peste 35 ani. Imi place ce vad, in majoritatea cazurilor, dar trb sa aveti grija si de cei din trafic (dau peste ei daca ma uit in alta parte )!!

Nu e cazu sa se mai bucure nimeni de chestia asta . Am vazut si eu d-astea o groaza . Problema e ca nu intotdeauna se vede ceva placut si ca in viitor o sa avem o mare cantitate de tzatze cazute pana la buric

va zic eu care-i problema. NU MAI SUNT LA MODA!

Probabil persoanele care nu le mai poarta considera ca sunt mai dragutze, mai sexy, mai atragatoare si astfel X,Y si/sau Z vor fi mai interesate sa intre in discutie cu ele. Singura problema este ca marea majoritate a acestor persoane nu poate “discuta” decat cu sanul la vedere. Mai bine deschide decolteul decat gura. Nu vreau sa fiu misogin dar asta-i realitatea.

Sa inteleg ca sutienul este doar pentru persoanele (am spus persoane ca deh mai sunt si traves……… si nu vreau sa-i jignesc) peste o anumita varsta???? Eu cred ca si aici trebuie stabilit un fel de standard de calitate. Sa existe undeva un label care sa zica fiecarei persoane in parte: tu esti apta sa porti sutien, tu esti inapta sa porti sutien. Nu de alta dar fiecare crede despre ea/el, ca are sanii cei mai frumosi care trebuie sa puncteze prin tricou, si de multe ori nu este asa

Ziceti merci ca nu e ca-n unele state din US unde femeile pot primi amenda daca nu porarta sutien. Si e cald de mori pe acolo

Cred ca sunt femei care chiar sunt incantate ca se uita barbatii sau poate chiar femeile la sanii lor. Exemplu: acum 2 sapt la semafor cred ca era 23:30 eu pe banda 1 o solenza pe banda 2, ma opresc la semafor dupa solenta si stateam si ma uitam la semaforul de la pietoni. Cand aduc privirea spre bordul masinii mele, okelarii imi raman in decolteu uneia (soferita din solenza). Si kiar nu am reusit sa-mi desprin okelarii, am indrugat eu ceva “Ce sa fac, daca mi-au ramas okii in decoltaul tau” (nu puteam sa spun ca ma holbam la tatele ei ca nu suna frumos). Fata nu a auzit desigur ca avea geamul inchis, si eu am zis destul de incet ca deh imi era rusine ca mi-a gasit okelarii la ea intre tate. In loc sa se supere si sa-mi arunce o privire din aia cu injuraturi, a oprit muzica si a deschis geamul sa ii mai spun o data ce zisesem mai sus. Concluzia: cred ca se tin sanii fara perdea (sutien) si pentru a satisface un nu stiu ce launtric

eu consider ca e bine sa avem o limita …si nu trebuie sa expunem tot ce avem in public ..un pic de ”mister” la o femeie prinde mai bine

Daca ai sa te uiti pe la TV ai sa vezi ceva documentare despre popoarele din Africa si din alte parti alea lumii a treia unde nu se poarta sutien . O sa observi acolo ca toate femeile au sanii ca niste clatite . Concluzia : indiferent din ce material e facuta femeia respectiva sanii vor ceda gravitatiei si vor ajunge sa arate ca niste pungi pline cu apa . Totusi vorbim despre o atitudine de respectare a regulilor de bună purtare

Da sutiene cu climatronic (un san cu 21 grade si unul cu 17 grade) estem? Sau macar unul cu parctronic? E frumos unul la 12 grade, cand dai o limba sa ai impresia ca lingi o inghetata. Oricum eu salut noua moda (Prin Constanta nu am vazut sani de peste 30 de ani fara vesta kevlar … inca). Ce e frumos si lui D-zeu ii place, nu? Mie nu-mi mai fug ochii dupa ele cand sunt la volan. (anul trecut m-am infipt intr-unul din fata pe motivul asta si m-am calmat

hahaha eu am luat-o in usa din dreapta (si) din acelasi motiv. anyway: marketingul. fiecare iese pe poarta cu ce are. mai un copan, mai o pereche de pepeni. iar cine n-are inchide taraba si se duce acasa sa urle la barbat ca nu i-au mers afacerile.

mosule, tu de ce crezi ca se duc fetele la biliard in fuste scurte? sa li se vada creierii? crezi ca alea nu-si dau seama fix ce expun? pana la urma la marketing se reduce totul. cum prezinti cat mai bine ceea ce ai astfel ca masculu/femela minune sa te aleaga pe tine in locul concurentei. si asta indiferent daca ceea ce ai reprezinta creier, sani sau orice altceva.

La baza sta dorinta femelei de a gasit cel mai bun mascul pt urmasii sai. maimutele se bat pt asta, femeile isi expun sanii si curul si … etc

Lasa domnule ca e bine fara sutiene. Nu risti sa te intepi cu urmatoarea schema: Dai banii pe pepeni si te alegi cu cirese. (Definitia push-up-ului)

o femeie increzatoare in sine si care a depasit stadiul de “femela” nu va simti nevoia sa se expuna excesiv pentru a atrage atentia. ea poate castiga atentia unui barbat daca vrea si fara sa-si ridice tricoul sau fusta. cand te folosesti si esti preocupat prea mult de fizic, inseamna ca ai de compensat greu de tot pe undeva… femeile alea “bune” care intra in baruri sa joace biliard semi-dezbracate nu cred ca sunt trecute de liceu. dar in fine, dupa cat de repede se dezvolta copilele in ziua de azi.. who cares???

Concluzie cele care umbla fara sutien si aproape dezbracate inseamna ca au o problema si deci un complex pe undeva prin alta arie!!!! Complexatele astea care stau cu sanii pe afara!!!

mie mi se pare de prost gust in a nu purta sutien. ca femeie, a nu se intelege gresit ce dracu’ mergem pe strada cu ei balanganindu-se? chiar si cei de dimensiuni mai mici, tot ….”freamata”(?) pe sub tricou, bluza, etc. si nu da bine…..dar ma rog….. in privinta costurilor unui sutien…sa fim seriosi…..exista pt. toate buzunarele

Daca ar fi fost internet-ul acum 100 de ani, topicul ar fi fost de genul de ce nu mai poarta femeile corsete. Acum 50 de ani ne-am fi intrebat cum pot sa umble femeile in pantaloni pe strada. si tot asa. Au mai ramas sutienele acum, care nu mai sunt obligatorii. nu stiu daca isi dau seama dar cei/cele care militeaza pentru purtarea sutienelor, accepta totusi faptul ca au devenit un obiect facultativ de imbracaminte. eu banui ca le este mai comod fara hamurile alea care sa le ridice sanii. Si cand fac plaja topless, in vazul tuturor, de ce le-ar mai fi rusine ca le salta sanii sub bluza? Chiar asa argumenta cineva: cum sa ma mai rusinez ca nu port sutien si de ce imi trebuie, cand oricum prietenii sau colegii m-au vazut de nenumarate ori cu sanii goi? Si argumentatia este logica. probabil ca vor disparea complet, insa nu prea rapid ca este o industrie importanta, numai daca ne gandim la cercetarea de noi materiale gen microfibra sau altele elastice, de pe urma carora multi mananca o paine. Personal nu cred ca mai este vorba ataa de pudoare cat de profituri.

Eu inteleg ca sutienul este o forma de respect! Masculul din mine zice: Sa nu va prind ca ma respectati fetelor!!!! Cele care aveti cu ce sa nu ma respectati, celelalte: Putina decenta, ce dracu’!!!!

Poate sa fie la moda sa nu mai porti ceva? Eu credeam ca e o moda sa porti o chestie in plus: palarie, joben, fusta scurta sau lunga, cravata etc. Corect ar fi “nu mai este la moda sutienul”. Sau ca tinde sa nu mai fie la moda. Cum ar fi sa vezi acum pe strada o tipa purtand jupa creponata (nu stiu cum se chema exact) de acum 100 de ani? Adica am spune ca este la moda sa nu mai porti jupa aia? Cu alte cuvinte moda nu mai obliga femeile sa aiba sanii stransi si ridicati cu ajutorul sutienului. Chiar nu inteleg de ce sa fie mai de prost gust sanii lasati liberi, decat fusta mini, sau pantalonii cu talie joasa sau celebrii tanga samd. Tranzitia socheaza la inceput, pana ce se transforma intr-o noua normalitate, dupa care nimeni nu-si mai aduce aminte cum era inainte. Ca d-aia se cheama moda, ca-i trecatoare!

Ei fratilor, eu m-am pierdut in… reprize de ras… intre toate opiniile astea…colorate. Nu ma simt nici complexata, nici curva, nici la moda, nici in afara modei…

Bai, stiti ce? Pe foc cu sutienele!Sau…

divagand, intelepciuni pinguinesti, rasu'-plansu'

>E misto de nasol…

>

…cand te prinzi ca cineva te evita, sau ca incearca sa se ascunda de tine, sau ca incearca sa te minta si crede ca nu te-ai prins. Bai, sa mor eu ca e misto. Prima senzatie e nasoala, ca nu intelegi de ce. Adica filme, alea, incerci sa gasesti o explicatie. Dupa care iti dai seama ca esti cu un pas mai sus. Ca tu stii, iar el nu stie ca tu stii. Foarte tare. Si de aici incepe distractia.

Ce sa mai. E … misto. E ca atunci cand ditamai obeza de pisica se piteste dupa pantof si pentru ca ea nu te vede are senzatia ca nici tu nu o vezi.

E ca in jocul de-a soarecele si pisica. Iar la final, cel mai dragut si mai politicos e sa ii spui totusi ca ai stiut de la inceput. Pentru ca poti.

divagand, funny shit, la strada, me and my friends, rasu'-plansu'

>Dragostea are cod de bare

>

Am si eu o intrebare. Bai nene, voi v-ati apucat vreodata sa agatati la supermarket? Stau acum si ma gandesc… niciodata… NICIODATA supermarketul nu mi-a provocat incrucisari de trasee cu juni bine. Ni-cio-da-ta.

Cu toate astea, in toate filmele posibile supermarketul e cel mai tare afrodisiac. Oamenii se indragostesc, se impaca, se imprietenesc, si-o trag la supermarket. Toate chestiile importante se intampla intr-un supermarket. Cand te astepti mai putin… faci un pas cu spatele analizand eticheta de iaurt degresat si… poc! Ca sa vezi, dragostea vietii tale se uita la sacii menajeri, manifestand o evidenta dificultate de alegere. De aici pana la copii, catei, divort… e doar o roata de carucior.

Mi-am intrebat si prietenii, poate sunt eu depasita: cum e cu agatamentele in aroma de peste congelat? Nimic! Nici un rezultat. Cred ca lumea se ascunde de mine. Cred ca e o mare conspiratie, cu totii va gasiti perechea la casa de marcat si nu vreti sa va stiu secretul. E mai aiurea decat sa zici ca l-ai gasit pe net, huh? Da’ io stiu ma. Io stiu! Cand va tineti de manuta la stop si va pupati asa – din varful buzelor, cand o tii pe genunchi in tramvai desi se apropie lejer de suta de kile, cand stati pe paturica la picnic pe iarba din fata blocului – DE FIECARE DATA EU STIU ca dragostea voastra a inflorit intre rafturile de branzeturi.

Asa ca data viitoare cand va pregatiri cosurile de agatamente, fiti vigilenti! Nu se stie de dupa ce conserva ochii mei de vultur va pandesc!!

jobbish, rasu'-plansu'

>Grupul oamenilor CEI mai carcotasi comenteaza

>
Cum bai nene, cum?! Cum??? Incerc de o luna de zile sa zic si tot uit.

Cum mai nenea Lucian Dobrovicescu (ca doar de aia exista comunicate de presa) sa zici chestea asta cu litera mare?

Ma, nu stiu de ce, oi fi eu tampita de la mama natura, dar aveam senzatia ca atunci cand agentia aia te angajeaza, in job description-ul respectiv scrie clar si raspicat ca trebuie sa fii cunoscator excelent al limbii romane -cu tot ce presupune ea.

Timp de cateva zile am stat si m-am gandit: mai nene, o fi vreo expresie gresita intentionat, ceva celebru rostit de tovarasu’, ceva – si nu sunt eu la curent (desi deja era ingrijorator – treaba asta s-ar fi bazat totusi pe NO-TO-RI-E-TA-TE).

Un copywriter bun ar trebui sa aibe pe langa talentul ala nativ, pe langa nebunie, si o doza de cunostinte. De preferinta gramaticale. Daca nu are, intreaba. Pune un junior mai tocilar sa se uite peste text. (da, era o gluma). Reformulez: daca nu are, si le construieste.

Sunt constienta de faptul ca marea majoritate a publicului tinta nu o sa perceapa greseala. Dar asta nu o face sa fie … de trecut cu vederea. Mi se pare…cam nasol, domnule copywriter. Cam nasol.

Meserie cool, lejeritate cat cuprinde, da’ deja la greseli de genul asta mi se pare ca nu prea e voie.

me feeling like shit, muzica, nostalgii, rasu'-plansu'

>Dar sa ne veselim, viata e scurta

>
Vorba ceea : “smile, and the world will smile with you”. Ce nu spune cantecelu’ e ca daca plangi, lumea face direct pipi pe plansu’ tau (va rog, observati finetea exprimarii).

Da ma, da. Sunt trista de imi vine sa zgarii peretii cu unghiile. Sunt trista, zac trista, si inauntru sunt cumva furioasa. Sunt foarte furioasa. Ca-n bancu’ cu cainele rau, care se consuma interior.

Altfel, ce as putea sa spun. Sunt eu din nou. Vorbesc singura in baie la 7 dimineata si sprijin borduri la 6 dimineata cautand taxiuri. Imi sorb cocktailurile cu nesat in noptile din weekend, si dorm ziua sperand sa se duca dracu’ mai repede saptamana. Am poate in compozitie o doza ceva mai mare de dispret, si una mai mica de lasitate. Dar e cam acelasi drac. Hainele imi miros din nou a tutun si cefele taximetristilor arata mereu cam la fel. Imi pun aceleasi intrebari pe drum, luna are aceeasi moaca in dreptul gradinii botanice atunci cand ajung acasa suficient de devreme cat sa o prind atarnata de cer. Sunt din nou fericita ca am reusit in sfarsit sa spal vasele, si chiuveta de la baie ma face fericita atunci cand luceste in sfarsit. Am aceeasi senzatie de plutire cand ma tarasc duminica seara pana la chiosc sa-mi iau o inghetata si o paine, si am aceleasi pietre de moara legate de picioare cand ma trezesc dimineata. Scormonesc mereu dupa mancare in frigider si mor de foame pentru ca mi-e lene sa ma duc dupa paine, pentru ca nu e inca duminica seara. Apa de la chiuveta imi face din nou rau cand sunt mahmura, pentru ca mi-a fost prea lene sa ma duc sa imi iau o sticla de apa plata de jos, de la 3 metri de bloc.

Imi bag din nou cu discretie picioarele in tot ce m-ar putea echilibra. Sunt, cum s-ar zice, din nou un soi dubios de javra.

Pierd din nou timpul cu nesimtire, desi sunt intr-o continua criza de timp.

Si, cum zicea cineva (hello you) de curand, singuratatea e pentru mine o virtute. Nu poti fi inteligenta si fericita 1) in romania 2)intr-o lume cu 99% barbati porci 3) intr-o lume de rahat in general.

Cheers, darlin’!

intelepciuni pinguinesti, muzica, rasu'-plansu', you

>Stiti bancu’cu iepurasu’

>…care mergea prin padure, hop-top, hop-top… si cum mergea el asa, se impiedica de ceva. Se uita, ce era: o pila mare de unghii. Se uita iepurasul ce se uita la ea, si deodata ii vine o idee. Se aseaza in fund la umbra copacului si incepe sa-si pileasca ghearele, mormaind:
– O sa devin o fiara! Imi ascut ghearele, si cand apare lupul il sfasii din prima secunda. Ii sar la beregata. O sa mananc carne de lup. Chiar daca este vara, o sa umblu imbracat cu haine din blana de lup. IL FAC PRAF! Moama, ce imi ascut ghearele, si ce ii fac lupului cand il vad… sunt o fiara MA, sunt O FIARA, auzi??

Cum statea el si maraia nervos cu pila in mana, apare lupu’ fix in spatele lui. Se sprijina de copac, si ii zice:
– Ce faci ma… iepuroiule… acolo? Ziceai ceva?

La care iepurele, cu un aer indiferent:
– E… ce sa fac… imi pileam si eu unghiile si vorbeam prostii…

…
…

Cam asa si cu oamenii. Suntem cu totii niste iepuri. Facem planuri, petrecem nopti intregi gandindu-ne la clipa aia de glorie… Stam, ne framantam, ne imaginam toata scena.

Si cand se intampla… totul devine un monolog, un lung monolog de-al lupului. Cam trist…