1. Vinete umplute a la Provencale

E nevoie de:

– două vinete coapte (aici am greşit eu, una era cam…tânără)

– 200 g ciuperci (merg şi alea la conservă)

– 4-5 căţei de usturoi tocaţi (în carte scria de 2, însă eu iubesc usturoiul, plus că aveam d-ăla adevărat, românesc, de dimensiuni mai mici)

-câteva frunze de mentă tocată

– some pătrunjel

– 60 g măsline fără sâmburi, tăiate rondele

– una bucată ou

– sare şi piper după cum vă ştiţi limitele

-ulei de măsline să aveţi la nevoie

Se încălzeşte bine de tot cuptorul, la 210 grade (treapta 7 pentru ăia cu cuptoare gradate altfel). Se spală cele două vinete în cauză, se retează capetele şi după aia se taie pe lungime, pe jumătate.  Se crestează bine pulpa aia, ca să fie uşor de desprins mai târziu, dar cu grijă, să nu ajungeţi cu lama cuţitului la coaja vinetei.  Le daţi cu sare şi le stropiţi sănătos cu ulei de măsline, şi le băgaţi în cuptorul ăla care e bine să fie incins zdravăn, pentru 30-45 de min (le mai verificaţi din când în când –  cuptorul meu, de exemplu, are focul cam moale şi mereu e nevoie să las mâncarea mai mult decât e prevăzut).

Tocaţi ciupercile (sau nu, dacă sunt de conservă, gata tocate) şi căliţi-le în ulei de măsline până nu mai ezistă zeamă în tigaie.

Scoateţi vinetele din cuptor şi scoateţi miezul cu o linguriţă –  în punctul ăsta ar trebui să fie foarte uşor de scos şi de strivit în formă de piure. Grijă la coajă, să n-o rupeţi. E – piureul asta de vinete se pune peste ciuperci şi se mai lasă pe foc 2-3 minute, amestecând.  După ce aţi stins focu’, urmează completarea umpluturii, şi pentru asta se adaugă peste vinete şi ciuperci  usturoiul tocat, menta, pătrunjelul, măslinele rondele şi oul bătut (ca pentru omletă), plus sare şi piper după gust. Se amestecă totu’ bine-bine şi după aia se umplu cojile goale de vinete cu amestecul.

Toată treaba se aşează într-o tavă unsă cu ulei şi se lasă la copt vreo 20 de minute.

Bon apetit, ca să zic aşa. Mie nu mi-au ieşit tocmai bine, dar o să repet treaba, că încep să-mi dau seama pe unde am greşit.

2. Păstrăv cu vin alb

Pentru reţeta cu peştii vă scriu varianta pe care am făcut-o eu, adică 2 păstrăvi în loc de 4.

Vă trebe aşa:

– 2 peştoci din specia păstrăv, la cel puţin 250 de grame fiecare,  gata curăţaţi şi fără chestii pe dinăuntru (adică evisceraţi)

– 2 crenguţe de rozmarin proaspăt

– 150-200 g ciuperci (long live conserva)

– 1 lămâie

– neşte căţei de usturoi tocaţi (câţi vă lasă sufletu, io am pus vreo 6 şi cred că ar mai fi încăput…)

– 1 praz (depinde de care găsiţi – dacă vorbim de ăla turcesc, mutant, gigantic, unu’ e mai mult decât suficient)

– some ulei de măsline

– un pahar mic de vin alb, sec

-evident, sare şi piper

Şi se face aşa: mai întâi încălziţi cuptorul la aceleaşi 210 grade (treapta 7). Se dau păstrăvii cu sare şi piper, se pune câte o crenguţa de rozmarin inside fiecare (cum sunt evisceraţi, va fi mai uşor decât sună).

Se toacă ciupercile (sau nu, dacă aveţi gata tocate).

Lămâia se taie pe jumătate. O jumătate se taie rondele subţiri, iar cealalta jumătate se stoarce. Dupa stoarcere, daţi pe răzătoare coaja de la jumătatea respectivă.

Spălaţi prazul, curăţaţi-l şi tăiaţi-l rondele subţiri.

Şi acum începe treaba adevărată: ungeţi tava sau vasul ăla în care vreţi să cazaţi peştii cu ulei de măsline. Se pun mai întâi ciupercile şi apoi peştii. Se acoperă peştii cu o pilotă făcută din rondelele de praz şi lămâie (yum). Peste treaba asta presăraţi coaja de lămâie de care vă povesteam.

La final, faceţi un amestec între paharul de vin, zeama de lămâie şi usturoiul tocat, şi stropiţi cu el povestea de mai devreme.

Se acopera recipientul în cauză cu folie de aluminiu şi se bagă în cuptorul încins bine, pentru vreo 35-40 de minute.

E foaaarte bun.

3. Piept de pui cu parmezan

Ăsta e preferatul meu, de departe.  Nu aşa fancy ca cele de dinainte, dar foaaaaarte foarte yummy.

Se face din piept de pui dezosat (eu am avut un piept şi jumătate). În afară de pui, mai aveţi nevoie de:

– cimbru uscat

– ulei de măsline

-un iaurt mic

-usturoi tocat (aceeaşi treabă, puneţi după cum vă ştiţi consumul de usturoi)

-vreo 100 de g parmezan ras (depinde cât pui aveţi)

-pătrunjel tocat

Aceeaşi problemă – încălziţi cuptorul la 200 de grade (treapta 6-7).

Se taie carnea în cubuleţe mici (de 2-4 cm), şi se dă cu sare şi piper, plus cimbru. Separat, într-un vas, se amestecă 2 linguri de ulei de măsline cu iaurtul, cu pătrunjelul tocat şi cu usturoiul tocat. După ce se amestecă bine, se pun în vas şi bucăţile de pui şi se încorporează.

Se pune parmezanul într-o farfurie adâncă şi apoi se ia fiecare bucată de pui şi se dă prin parmezan până nu mai ştie de ea.  Se aşează cu răbdare, bucată cu bucată, într-o tavă, cratiţă, vas de sticlă termorezistentă, ce aveţi la îndemână, dar să fie bine unsă cu ulei de măsline. Nu e problem dacă gogoşelele aşa formate se ating între ele, numa’ să nu se suprapună.

Se bagă în cuptor şi se lasă 20-30 de minute.

Yum, yum, yum. Eu am consumat cu salată de roşii, dar cred că merge cu mai orice fel de salată.

Pfiuh, gata. Hai că vă anunţ dacă mai fac ceva. Poate fac şi poze…

Dupa cele cateva tentative reusite de Jamie’s stuff, am zis sa dam o raita azi si pe la doamna Mazilique, sa vedem daca ne inspira ceva. Si am gasit minunatia asta de reteta extrem de usor de facut. La fel de usor ca cea cu rosii si usturoi pe care am incercat-o acum cateva saptamani.

Dovada mai jos.

Yammy.

P.S.: Datorita faptului ca iubita mea camera e iar acasa si nu mai sunt nevoita sa fac poze cu telefonul, nu mai arata ca ceva strivit de masina, draga fana din numarul trecut.