Category Archives: muzica

having a hell of a good time, me and my friends, muzica, you

Ciudat

6 Comments

Acum ceva timp am decis să nu mă mai expun. Cu atât mai puţin pe cei din jur. De ieşit mi-a ieşit, şi pariez că-mi va ieşi şi de acum încolo. Nu e nicio problemă. Pot trăi şi fără expunere publică. E însă ceva ce vreau, doresc, să expun acum. E o declaraţie.

Şi sper să o meriţi.

Tocmai m-am întors din club. Nimic special, mai ales dacă luăm în considerare geneza (Tanya knows…). O ieşire în club cum au mai fost mii. Sau sute – poate exagerez. O zi de naştere.  M-am simţit bine, fără evenimente speciale.  Happening-ul special însă, pentru mine, azi, a fost ăla de a vedea cum e fără. Fără el. M-am gândit că poate mi se va dovedi că e o iluzie, poate mi se va arăta că toata faza asta cu mine all mellow and sweet e doar o secvenţă dubioasă din care trebuie să ies. Sau nu.

Şi răspunsul e că nu. M-am gândit toată seara la cum ar fi putut fi toată chestiunea asta dacă ar fi fost şi … Dacă ai fi fost şi tu, că ştiu că citeşti ce scriu aici, pe tărâm oficial 🙂 Aşadar, e public.

Ce să mai.

Şi cred că ar fi fost mult mai frumos. O dau în sirop rău?

carti, charity gift, having a hell of a good time, jobbish, muzica, superblog, voluntar, you

Neprevăzutul ne mănâncă pe toţi

2 Comments

Am abandonat blogul ceva vreme din cauze …neprevăzute. Despre care n-o să zic decât că sunt pozitive :). (BTW – am pus gheruţa pe Decât o Revistă. Foarte mişto, felicitari!).

Am de recuperat enorm la concurs – despre Superblog vorbesc. Vai, dar şi când revin… o să vedeţi voi.

Joi ne vedem la zilele BIZ, ziua pe tema CSR. Eu o să fiu acolo în calitate de voluntar Charity Gift. Dacă daţi pe acolo, wave and say hi.

Duminică, la Gaudeamus, la 11 dimineaţa, se lansează Romanul Tabu. De anunţat nu m-au anunţat încă, dar din moment ce scrie că …particip, presupun că …particip. Surpriza plăcută – pentru mine – a fost că titlul coincide cu capitolul scris de mine. Nice 🙂 Aşadar, dacă n-aveţi ce face duminică dimineaţa-prânz, ne vedem la Romexpo.

Acum e tot duminică, e 8 dimineaţa şi mă apuc de treabă. Am de scris pentru copilul Ionoukăi – nu, Ionouka nu a născut :)), dar are un job care e mai ceva ca un copil. So, dacă vă pică-n mână vreo ediţie de Bucureşti a revistei Zile si Nopti, uitaţi-vă cu atenţie, că s-ar putea să vă împiedicaţi şi de vreun textuleţ pinguinesc.

Soundtrack-ul zilei:

muzica

Despre byron

2 Comments

N-am fost la metrou pentru ca faceam bagaje pentru Paris. Nu pot ajunge nici la lansarea de pe 23, din Silver Church, pentru ca sunt la Bruxelles.

Insa voi sa fiti cuminti si sa va duceti daaa?

Uite cum a fost la metrou:

divagand, muzica

Wake me up when september ends

2 Comments

Ah, stai – ce sa vezi ca s-a terminat deja.

Ce luna …dubioasa. Dubioasa tare, ma… Nici bine, nici rau. Nici depresiv nici fericitor. Cu raceala fleosc drept in mijloc. Serenade la balcon, plictiseala, pui depresivi, cate-un weekend prea reusit pentru pretentiile lui… Un amestec complet nepotrivit.

Mi-am facut debutul de octombrie cu inca o manifestare a talentului meu de bona. Cred ca ar trebui sa go pro… Sa fac un ban, o treaba. Sa infiintez o fundatie?! In orice caz, mi-am asigurat locul in rai.

Pe 1 am fost (pe jumatate din mila publica) la concertul IamX. Nu stiu ce sa zic… De placut mi-a placut, ca a sunat bine. In acelasi timp cred ca ma confuzasera un pic berile alea de Fratelli precum si evenimentele soap-operistice din jur,prea multe ca sa fie numarate, asa ca m-am tinut atarnata ca in zilele bune de barul ala (btw, nu mai arata asa pitiponcesc Fratelli, ce naiba i-au facut? Sau sunt doua, unul langa celalalt si nu m-am prins eu?). Fata de la Marlboro m-a intrebat de ce sunt suparata. Ptiu, nu-s suparata, fata, asa arata moi cand nu vrea sa arate in niciun fel – adica a criminal in serie. M-am suparat abia dupa aia, cand am pierdut instant bricheta cu mecanism de atasare de pachet ca sa nu fie pierduta.

Mi-a placut de copiii de pe scena ca mi-au cantat in final de tot President (adica aia pe care o stiam de la Andrei, de acum vreo 4 ani, halleluja). Nu mi-a placut ca am reusit sa ma plictisesc intr-un punct si mie nu place cand plictiseala. Si mi-a mai placut ceva. Ia sa caut, sa vedem daca gasesc.

(V-am zis ca mergem la Paris? )

Uite ca am gasit ceva bun-ul de la Fratelli:

muzica

Ne leganam si noi putin? :)

Brilliant, brilliant, brilliant.

Coloana sonora din Amelie a lu’ nenea (nu e niciun nenea, desi eram convinsa, e doar numele trupei) Devotchka plus scene din Carnivale (despre care stiu ca nu se mai filmeaza…). Cine stie cunoaste – e un serial foarte…dark de pe HBO, pe care eu il urmaream obsesiv rozandu-mi unghiile sub plapuma, desi ma speria ingrozitor de tare.

Imi place combinatia. 🙂