N-am vorbit în viaţa mea de politică. Pe blog.
Nu-mi place să dezbat pe teme politice, nu-s înflăcărată apărătoare a vreunui om politic sau vreunui partid.
Dar m-am uitat la dezbaterea din seara asta cu popcorn în braţe. Ca la sitcom. Şi am văzut cum ,,mitocanul” îi dă clasă ,,diplomatului”. Adică am văzut cum Geoana şi-o ia cu spume verzi la – TEORETIC- propriul joc – la argumente, la eleganţă, la politică externă. Băse e acuzat ca e ţăran, că e coleric, că are apucături grosolane, şi totuşi în seara asta Geoană a fost un birjar de carieră. Pe scurt – Băse a fost mai domn. Mai că-mi tremură mâna scriind aşa o expresie relativ oximoronică.
A fost amuzant.
Singurul moment complet anost a fost ăla în care prostănacu’ s-a apucat să recite pomelnicul cu promisiuni (probabil scris în palmă, ca tot restul aberaţiilor cu care a defilat). Băh, mutulică, chiar crezi că mai pune cineva botu’ la pomelnice? Complet nefondate? Ah, da, mă scuzaţi – ,,vom găsi resurse” – ăsta a fost argumentul general valabil. Asta şi ,, trebuie să facem ceva”.
E criză. Politica e un smârc pervers şi scârbos. De făcut nu sunt multe lucruri de făcut, în orice caz, nu la nivel spectaculos. Nu suntem cretini, vedem asta. Înotăm în mâzga asta cumplită on a regular basis. Da’ măcar fă-ţi, frate, temele. Exersează la RETORICA. Întreabă ce legi s-au mai votat in ultimele 2-3 luni. Nimic extravagant. Doar – ştii tu – chestiile alea pe care ar fi normal să le stăpâneşti.
Şi nu, nu zice ,,mai aveţi decât 3 zile de mandat”. Şi nici ,,răului care îl scoate din mine”.
Şi mai ales NU, nu te duce să joci o miuţă nocturnă cu Vântu în ajunul marelui măcel. Sub nicio formă.
Ah, şi nu – nu dai din mână ca Ceauşescu când ai în spate umbra roşie a PSD.
Şi după aia vii la tv şi te pui cu Marinaru’. 😀
P.S. Citatul afişat pe Money Channel e ,, Candidez la preşedinţie fără să am vreun dosar penal”. De fapt omu’ nostru’ doxă de eleganţă a zis ,, Candidez la presedinţie fără să nu am niciun dosar penal”. Cool, hell, yeah!
P.P.S. : Da, mă, şi pe mine tot Turcescu m-a convins. Îl votăm? E piteştean, de-al meu. 😀
O am. Există. E albastră şi frumoasă şi nouă. Şi se găseşte în librării şi chiar pe net. Miroase a carte proaspătă. Se numeşte ,,Ediţie specială”.
…Atât spun: Noua Zeelandă. O vacanţă incredibilă în care să poţi scrie tot ce vezi, tot ce simţi, tot ce auzi. Cum îţi place viaţa. O vacanţă care să te dea peste cap în aşa fel încât să scrii cartea perfectă, cu care să caştigi un Pulitzer şi vreo 3 Nobeluri, dar ţie să nu-ţi pese, pentru că o faci doar pentru că aşa-ţi vine. Şi nici măcar să nu apari la festivitatea de premiere, pentru că tocmai ai plecat într-o nouă vacanţă, undeva într-o insulă de care n-a auzit nimeni şi pe care tocmai de aceea o poţi numi aşa cum vrei tu.
Criza e bună pentru oamenii care vor o maşină bună la nişte bani ok. Să luăm de exemplu Toyota. Am stabilit deja că suntem fani Toyota. Toată lumea a fost de acord, am bătut palma, aşadar e stabilit. We like Toyota.
