>Daca v-ati dorit vreodata sa traiti intr-un scenariu de film… e momentul sa va dati doua palme si sa va vedeti de ale voastre. Eu una nu mai pot.
All posts by Andrada
>Decizii
>
Cat de de greu sa iei o decizie, in general? Greu, cred, o sa spuneti… Cat de greu e sa iei o decizie atunci cand in general nu poti sa iei decizii pentru ca imediat dupa iei decizii mai mici care anuleaza partial decizia mare luata initial? Adica atunci cand esti practic incapabil sa iei decizii?
Am luat o decizie.
parov stelar SPY GAME
Asculta mai multe audio Muzica »
>byron – Blow Up My Tears – the clip
>Surdu’ n-aude, da’ le potriveste
>Ceva amuzant. Multumesc, domnule – stii tu care esti. 🙂
>Din seria "cele mai ciudate nopti din lume" si "cine are cel mai ciudat vis"
>
Sa vedem. Alaltaieri am visat ceva care implica toata familia mea, si toti amicii si colegii si tot. Nu mai tin minte nimic, but it was big. Un fel de saga.
In schimb, putem discuta acum despre visul de aseara. Sau o parte din el, cel putin. Eram cu un coleg de munca, care imi spune “hai sa iti arat noul meu proiect. e ceva foarte tare, o sa vezi”. Si intram intr-o pestera – ceva gen un loc plin de grote, umblam cu faclii in maini, you know the shit… Si aflu despre ce era vorba – in 3 grote diferite, diversi actori puneau in scena fragmentele din filme de groaza. Adica – ele se voiau originale, nemaivazute si nemaiintalnite. Regizorul era unul dintre actori, un barbat inalt si foarte solid, brunet, de aprox.45 de ani. Dupa toata tarasenia, mi se cere opinia. Nu eram nici incantata, nici data pe spate, nici macar speriata. Pe scurt, mi se parea o mizerie. Actorii erau stransi cu totii in ultima grota si se certau intre ei. O actrita intre doua varste dar imbatranita inainte de vreme parea a avea aceeasi parere cu mine. Cum am intrat, m-a luat la intrebari – “nu-i asa ca ti s-au parut a fi doar clisee ingrozitoare din filme vechi de groaza?”. Eu zic – “ba da, imi pare rau sa va spun, dar nu e nimic senzational in ceea ce am vazut. Am vazut doar mostre de exagerare a la “Nosferatu”, (care in Nosferatu dadeau bine, dar nu intr-un show live contemporan)… si nicio idee originala”. Regizorul parea foarte dezamagit… Si asta imi dadea cumva satisfactie pentru ca tipul imi parea respingator.
Aici intervine un fragment pe care nu mi-l amintesc. Next thing, eram cu un amic intr-o masina veche (cred ca o dacie din aia din epoca bronzului tarziu) si porniseram in ceva gen “road trip”. Palpitant. Dupa o noapte intreaga de condus, parcuseseram doar Bucurestiul din Pantelimon la Piata Romana, dar era un inceput bun. Am ajuns la un soi de fast food cu terasa – pe undeva pe la coloane – era 7-8 dimineata. Ne-am asezat la mese diferite, am comandat de mancare si ne-am culcat pe banchetele fast foodului. Eu la masa mea, el la masa lui. Pe cand incercam sa adorm si faceam planul pentru urmatoarea destinatie, intra in scena un nou personaj. Un angajat al fast food-ului, foarte inalt si blond, care imi parea foarte cunoscut – genul de figura pe care o vad tot timpul prin cluburi. Tipul se aseaza initial la masa amicului meu care deja dormea. Il vedeam cum sta acolo si stiam ca ma priveste obsesiv, asa ca am intrat in vorba cu el. A venit la masa mea, s-a intins langa mine pe bancheta si m-a luat in brate. Nimic kinky, doar m-a luat in brate. Si mi-a spus ca ma stie de cand aveam 12-13 ani si eram in nu stiu ce tabara la mare. Dupa care a incercat sa ma sarute, iar eu l-am impins si l-am dat jos de pe bancheta.
Si m-am trezit.
>Si ca tot nu mi-e somn…
>
Sa vedem ce zice oamenii cu concursul si legat de etapa 5. De data asta oamenii zice ca e cu telefoane. Cand am vazut aifounu si htc daimond mi s-a facut frica. Pai nu va zisai, oameni buni, ca eu si brandul rosu care era verde…stiti – ala cu htc daimond. Norocul vietii ca am posibilitatea sa ma leg doar de Nokia N96. . Nu stiu altii cum sunt, dar mie imi place. Scump, da’ arata bine. Uite ce spune la catastif: “design atragator, subtire, usor de manevrat, cu slide, camera foto de 5 MP, cu lentile Carl-Zeiss si blitz format din doua leduri, ecran de 2.8”, Wi-Fi, 16 Gb de memorie interna, si suport de inalta calitate pentru video si TV.”. Eu am un amarat de 5200, care se tine si cam prost pentru ca sunt nevricoasa si am dat de cateva ori cu el de diverse suprafete destul de dure. Dar daca ar fi sa ma cac bani, mi-as lua dragutul asta. Imi place ca e tot cu slide, si ca are memorie sanatoasa. Partea cu lentilele Zeiss si cu megapixelii nu ma sparge, ca am o camera pentru asa ceva. Tot cu lentile d-alea, si cu ceva mai multi MP. In fine. E smecher. Adica asta chiar imi place. De cand am inceput sa aduc vorba despre produse de tot soiul, e pentru prima oara cand treaba asta chiar imi place.
Tati? Esti acolo? Imi iei si mie un d-asta? Mersi frumos.
>Etapa 4 a venit, omu’ negru n-a sosit…
>
Ce sa fie, ce sa fie… sa fie un laptop? E un laptop… Cred ca se creeaza o legatura din ce in ce mai puternica intre mine si brandul Asus. Am un Asus acasa (asta de pe care tastez acum), pe la munca lucrez pentru brandul ala rosu care era verde si care uneori mai da si laptopuri la pachet pentru ofertele de internet…Ehe… Ce sa va mai zic. Pentru etapa 3 mi s-a pus pata pe un laptop roz, si ala tot Asus, desi aveam o gramada de alternative. E magie, va zic eu. Cred ca e din cauza ca avem nume care incep cu aceeasi litera.
Buna dimineata, copii! Buna dimineata, tovarasa educatoare! Copii, stati, jos. Astazi vom discuta despre domnul Notebook ASUS X51RL-AP122. Tovarasa educatoare nu stie foarte multe despre calculatoare, dar se va preface ca stie. In plus, prind informatia din zbor, asa ca ne descurcam noi cumva.
Sa vedem… Bula, stii cum se cheama procesorul domnului Asus? Nu, darling, sigur ca nu stii. Esti un imbecil, ca si taica-tau. Hai ca-ti spun eu – se cheama Intel Core 2 Duo T5450. Cu aceasta ocazie, atrag atentia domnilor de la onestop.ro (cei carora le fac eu reclama mascata astazi) ca au mancat o litera la numele procesorului.
Asa. Bula, azi ai nota 2.
Alinuta, draga, daca vrei sa-ti ia ma-ta leptoc din asta, noteaza ce scriu eu acum pe tabla, ca mi-e lene sa va tot zic frumos. Oricum nu intelegeti nimic.
Intel
Frecventa CPU [MHz]
1660
Diagonala
15.4 inch
Nume procesor
– Inte Core 2 Duo T5450
Cache [Kb]
– 1024
FSB
– 667 MHz
Capacitate hard disk [Gb]
– 160
Viteza hard disk(rpm)
– 5400
Interfata hard disk
– SATA
Memorie RAM [mb]
– 1024 (2×512)
Tip memorie
– DDR2 667Mhz
Tip Display
– WXGA TFT
Memorie Video
– 128 Mb
Tip memorie video
– shared
Chipset Video
– ATI Radeon Xpress 1100
Rezolutie optima
– 1280 x 800 pixeli
Audio
– Azalia compliant audio chip, with 3D effect & full duplex
Unitate optica
– DVD-Super Multi-DL
Conectivitate
– LAN: 10/100 Mbps
– WAN: 802.11 b/g
– Modem: 56 k
Porturi
– 1 x DC-in
– 1 x VGA
– 4 x USB 2.0
– 1 x LAN
– 1 x Modem
– 1 x Headphones
– 1 x Microphone
Baterie
– Li-Ion 6 cells
– 4400mAh
Cititor carduri
– 4 in 1 (SD/MMC/MS/MS Pro)
Dimensiuni
– 365 x 264 x 35.5 mm
Greutate
– 2.8 Kg
Sistem de operare
– Free DOS
Alte specificatii
– Norton Internet Security 2007
– Adobe Acrobat Reader 7.0
– NERO 7 Essentials
– Kensington lock: Da
– Parola Bios: Da
– Parola HDD: Da
Ati notat? Ca sterg tabla. Iete, dracia dracului, ca s-a sunat. Hai ca ati scapat si azi. Ne vedem in etapa 5, ca doar stiti ca pentru concursul pcnews imi strofoc eu creierii stresati de un weekend cel putin dubios.
LATER EDIT: Gresisem numele clientului. Greseala fatala. Dam nana… Si suntem mai atenti la DTP de acum incolo…
Hai ca platesc eu un tipar nou, cross my heart. 😀
>Detest
>Cand ma trezesc la 5 dimineata si toate gandurile rele ale lumii incep sa-mi dea tarcoale. Imi picura venin in ureche, ma trag de par, imi pun ace in perna si in saltea…
>Din nou la film.
>
Hamlet 2. Un pic tras de par, cu o scena a “revenirii” lui MULT prea americana si cateva chestii complet in plus. Altfel light, amuzant, relaxant. Replici bunicele (deh, scenaristii lu’ South Park…).
DAAAAAR, partea buna abia acum vine. Dupa primul sfert de ora, cocalarii au eliberat incinta. Au plecat cu totii in prima jumatate de ora, in 3 sau 4 valuri, dezamagiti de umorul sec. Cel mai tare i-a scos din sala faza in care apare Elizabeth Shue si zice ca e chiar ea si lucreaza ca asistenta la o banca de sperma, pentru ca e dezamagita de industrie. Chestia asta i-a dezgustat complet. Nu vreti sa stiti cat m-am bucurat. La final eram noi pe randul K si inca vreo 7 oameni pe randurile din spate. La Plaza, duminica. ISN’T THAT COOL?
In alta ordine de idei e trist. Ca inseamna ca am ramas putini. Dar prefer sa fim putini decat sa aud comentarii mitocanesti non stop si sa aud telefoane sunand. Plus crantanitul de pop corn.(ok, si eu aveam nachos, da’ i-am mancat repede; si chiar mi-era foame, ok??).
>Ce imi place, ce nu si de ce.
>Este o leapsa primita de la Klara.
Ce imi place?
Imi place sa dorm atat cat vreau eu sa dorm. Imi place cafeaua cu lapte. Imi plac pinguinii. Breakfast at Tiffany’s. Vantul usor. Marea. Verdele crud. Sa vorbesc despre problemele mele on, and on, and on desi e clar ca audienta incepe sa devina plictisita de asta. Alcoolul (dar nu chiar toate speciile lui). Sa fumez dar doar atunci cand am eu chef sa fumez. “Imperialul” lui Beethoven si Concertul no 1 pt pian si orchestra al lu’ nea Ceaikovski. Nocturnele lui Chopin. Sa descopar muzici noi in fiecare zi si sa le ascult amestecate. Oja rosie dar si lacul incolor. Imi place sa am intotdeauna dreptate. Imi place Vama Veche atunci cand am compania potrivita. Cartofii prajiti. Porumbul copt. Usturoiul. Kiwi. Ochelarii de soare. Vinho verde dar si vinul de Porto. (vinul portughez, cum s-ar zice). Ploaia de toamna, dar si cea de primavara. Imi plac sobele si mirosul de lemn ars. Hainele colorate. Filmele siropoase cand e frig si stau in patura. Cartile si ceaiul, cand e frig si stau in patura. Surprizele. Parfumul meu. Felul in care sunt surprinse lucrurile in anumite fotografii. Praga si Venetia. Pisicile, desi sunt alergica. Umbrele din noptile de vara. Faptul ca fiecare casa are mirosul ei.
Detest
Dentistii. Ceasurile desteptatoare. Sa fiu contrazisa. Sa fiu luata peste picior. Faptul ca sunt atat de suparacioasa desi am un simt al umorului foarte bine implementat. Dezamagirile. Asteptarile. Tuica. Tequila. Fumul de tigara dimineata. Cocalarii (such a clichee, nu?). Mitocanii. Vecinii de bloc. Mai orice fel de peste si mielul. Mararul. Domnisoarele pretioase. Sa fiu luata de proasta or for granted. Soarele orbitor. Praful. Plictiseala. Aglomeratia. Felul in care smoking weed creeaza caste. Rujul pe dinti. Complexele de superioritate, dar si cele de inferioritate. Sa se bage cineva in treburile mele. Sfaturile gratuite. Vama Veche atunci cand nu am compania potrivita.
Sunt mult mai multe lucruri pe care le iubesc sau le urasc. Astea mi-au venit primele in minte. Si trec sarcina la Picatura si Ireena.