Cu ce să încep? Să-i dau cu de bine sau să încep cu injuriile?
Ok, hai să încep cu răutatea şi să terminăm în notă optimistă.
Polivalenta e naşpa. Ştim asta cu toţii. La toaletă la femei arată ca în toaletele de la puşcărie (asta e o speculaţie, habar n-am cum arată toaletele la puşcărie, posibil mai bine ca la PolivaLentă). Înăuntru se face cald ca în infern, ventilaţia e zero, sala e urâtă.
Să trecem peste asta. Cum nu există alt loc similar de concerte (Hala a decedat acum ceva timp, încă nu ştiu exact de ce) ne mulţumim şi cu Polivalenta, e ok.
Se dau jetoane la care se stă la coadă, doar în număr par (deşi sunt o mulţime de produse care se vând la preţ impar de jetoane), care se rup mai uşor pe jumătate decât în întreg (nu există niciun produs care să presupună existenţa unei jumătăţi de jeton, dar hei, de ce să fie simplu când poate să fie complicat?) şi nu se pot returna. După care se mai stă la coadă la băuturi. Când ajungi în faţă, afli că nu mai au Ursus sau au dar e cald, că Peroni costă două jetoane şi că trebuie să aştepţi să îţi toarne în pahar din sticlă, pentru că nu există bere la dozator – de aici şi coada. Finlandia există, Jack există, dar nu există preţ pentru long drinks – trebuie să plăteşti sucul separat (ca şi cum oamenii vin la concerte să savureze tărie straight) în afara dozelor de Jack with cola blasfemiator, la trei jetoane. La final oamenii rămân şi fără apă, ce atâta apă. Cam asta despre vânzarea de băuturi de la TM Live superbranduită cu bere, Finlandia şi Jack.

Pe la 11, când am aterizat acolo (după ce gardianul mă căutase prin pachetele de ţigări de diverse substanţe interzise -arătam suspect probabil, vorba lui Ristea – aveam ochii mari) muzica era asigurată de Electric Brother. Drăguţ, interesant, după care au intrat Amsterdams. Revelaţia pe care am avut-o a fost că Amsterdams mă plictisesc îngrozitor, mai ales în Polivalentă la 12 noaptea aşteptând muzică bună în picioare în nişte cizme uşor incomode, uşor frustrată de accesul greu, complicat şi scump la alcool. Am reuşit să rezist (aşezatul în cur pe jos a ajutat)şi am prins ora unu încă neadormită, adică ora la care erau anunţaţi Morcheeba.

Şi de aici începe partea aia bună.

Trebuie să vă mai spun că am reuşit să ratez sistematic toate concertele Morcheeba şi Parov din România (şi au fost câteva). Singurul pe care l-am prins a fost concertul Morcheeba de la Bestival (primul Bestfest) când au fost fără Skye şi au fost o dezamăgire amară. Fetele alea două erau pe lângă grav, au băgat şi o Budapestă şi au plecat acasă.

Aşa că aseară era de neratat.

Băi, cât de mişto a fost. Femeia aia e divină, senzaţională, am savurat muzica cu un ranjet tăiat pe toată faţa, pe alocuri cu ochii inchişi, am dansat, am cântat. Dacă am făcut asta după ce am trecut prin toate cele descrise mai sus, vă daţi seama cam cât de bine a fost. N-am reuşit să găsesc filmări pe youtube deocamdată, deşi Skye i-a zis la un moment-dat gardianului să se calmeze că nu-s deranjaţi de poze sau filme, mai ales dacă ajung pe youtube, să vadă şi ei cum arată. V-aş povesti mai multe, dar nu prea reuşesc să ambalez cuvintele. Rochia era divină, bandul suna cum nu se poate de bine, oamenii beau tequila şi bere, Skye a remarcat amuzată jackul cu cola la doză (noroc că aşa am aflat şi eu de el, nu-l ginisem la tarabă).

După Morcheeba am mai făcut o excursie la baie şi m-am întors la ţanc pentru Parov Stelar. Am dansat de mi-am tocit cizmele şi pe saxofoane şi trompete şi am aterizat acasă destul de târziu devreme.

Din punctul meu de vedere Morcheeba de aseară a fost concertul anului (mai sunt vreo două luni, mă îndoiesc că mai apare ceva), mulţumim frumos lui Redds pentru invitaţii şi pentru berea de femei numai bună de aseară (m-am scos, la băieţi a fost mai greu cu criza de Ursus).

În final ne delectăm cu Otherwise, una din puţinele melodii care spală ruşinea gusturilor mele muzicale de prin liceu. (exagerez, eram doar foarte mainstream, deh chestie de monopol al televiziunilor muzicale :D).